Deși s-au făcut progrese remarcabile în ceea ce privește mecanismele, modalitățile de diagnostic și tratament, inclusiv vaccinuri înalt eficiente, utilizarea acestor oportunități în practica clinică pentru ameliorarea globală a ceea ce numim „sănătatea hepatică” rămâne un deziderat eluziv pentru milioane de pacienți.
Principalele motive ale acestei discrepanțe sunt reprezentate de cel puțin trei teme mari: 

• Cunoașterea și promovarea limitată la nivel public a noțiunii de sănătate hepatică și, derivând de aici, a princi­piilor și beneficiilor asociate cu aceasta;
• Inegalitatea, discriminarea și stigma – bariere importante în accesul la diagnostic și tratament;
• Subdiagnosticarea și diagnosticul tardiv al bolilor hepatice – boli asimptomatice. 

Considerând că „un public mai bine și corect informat va face alegeri mai bune și mai înțelepte” cu privire la prevenirea bolilor hepatice, controlul periodic al stării de sănătate, precum și tratamentul și monitorizarea adecvată a celor deja diag­nosticate, în fiecare an, cu ocazia Zilei Mondiale a Hepatitei, abordăm aceste teme și priorități.

Ce reprezintă Ziua Mondială a Hepatitei?

Este o initiațivă globală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), marcată anual în 28 iulie. Scopul: creștea nivelului de conștientizare, informare și educare a popu­lației cu privire la factorii de risc, modul de transmitere și impactul hepatitelor virale asupra stării de sănătate. Este o zi dedicată promovării acțiunilor îndreptate către prevenție, testare, diagnostic și acces la tratament în hepatitele virale.

În fiecare an, World Hepatitis Alliance (Alianța Mondială pentru Hepatită) propune o temă de campanie și un slogan al zilei de luptă împotriva hepatitelor, care reflectă statusul curent al preocupărilor în acest domeniu, de natură să încurajeze la acțiuni și campanii tematice. Tema anului 2026 este: Împreună pentru sănătatea hepatică prin creșterea conștientizării, prevenirea infecției, asigurarea suportului pentru persoanele afectate de infecțiile cu virusuri hepatitice.

De ce 28 iulie?

Alegerea datei de 28 iulie comemorează data nașterii lui Samuel Baruch Blumberg, medicul american care a descoperit, în 1960, primul virus hepatitic – virusul hepatitei B (VHB) – în serul aborigenilor australieni. Ulterior, el a primit și Premiul Nobel pentru activitatea sa în acest domeniu și pentru contribuția la descoperirea vaccinului anti-hepatita B.

Hepatitele virale în lume și la noi

Deși pot fi prevenite și tratate, infecțiile virale B, C și D sunt responsabile de 95% dintre decesele datorate hepatitelor virale. Se estimează că, la nivel mondial, aproximativ 300 de milioane de persoane sunt infectate cronic cu unul dintre virusurile hepatitice. Dintre acestea, 1,3 milioane decedează anual ca urmare a progresiei și complicațiilor bolii hepatice de etiologie virală. Și mai ingrijorător este numărul de 30 de milioane de persoane nou infectate anual cu virusuri hepatitice. 

WHO Global Hepatitis Report 2026, recent lansat, subliniază progresul semnificativ în strategia de eliminare prin intensificarea și integrarea serviciilor medicale pentru pacienții cu hepatită B, C, și D. Totodată, atrage atenția și solicită acțiuni urgente și coordonate pentru extinderea intervențiilor eficiente, fără de care țintele propuse nu vor fi atinse până în 2030. 

Ziua de 28 iulie a fost declarată, prin decizia Adunării Generale a OMS, drept Ziua Mondială a Hepatitei, începând din 2010.

România se află printre țările europene cu cele mai mari rate de prevalență a hepatitelor virale. Acest lucru face imperios necesară continuarea eforturilor de prevenție, testare, diagnostic și tratament în rândul populației și asumarea obiectivelor OMS de eliminare a hepatitelor virale ca prioritate de politică publică. Deși în țara noastră s-au făcut progrese remarcabile în controlul hepatitelor virale, încă există obiective neîndeplinite în ceea ce privește acoperirea vaccinală, controlul infecțiilor noi, screeningul, diagnosticul și tratamentul populațiilor speciale (defavorizate, private de libertate, care își injectează droguri intravenoase, coinfecția HIV etc.). 

Populațiile defavorizate și vulnerabile (fără venituri, neasigurați, fără adăpost, șomeri, instituționalizați, imigranți etc.), excluse de regulă din programele de sănătate, reprezintă o categorie afectată în mod disproporționat de hepatitele virale. Pentru aceste categorii se impun strategii specific calibrate, bazate pe intervenții de sănătate publică eficiente, pentru a reduce prevalența și a preveni noi infecții.

Acțiunile campaniei din acest an

Hepatita virală nu mai reprezintă doar o problemă medicală, ci o ecuație complexă de sănătate publică, ce cuprinde intervenții integrate de educație și conștientizare, testare și acces necondiționat la tratament pentru persoanele infectate. Ca urmare, acțiunile care vor fi promovate în cadrul campaniei din 28 iulie 2026 au ca scop:

1) Creșterea nivelului de conștientizare, prin diseminarea unor informații relevante despre hepatitele A, B, C, D, E în media, conferințe de presă, prin bannere digitale difuzate pe canalele de social media;
2) Intensificarea acțiunilor orientate spre prevenție – vaccinarea anti-hepatita A și B, testarea, controlul anual al testelor funcționale hepatice la medicul de familie, diagnosticul precoce în medicina de specialitate; 
3) Intervenții terapeutice eficiente pentru persoanele afectate – asigurarea accesului la tratamentul antiviral, managementul complicațiilor, accesul la transplant hepatic, suportul psihologic și combaterea stigmatizării.

Progresele României în acest domeniu

În ultimul deceniu s-au făcut progrese spectaculare în managementul hepatitelor virale: 

• Au fost derulate programe extinse de screening (populațional sau adresat unor grupuri specifice, excluse anterior din programele naționale de sănătate etc.); această strategie continuă în populațiile defavorizate socioeconomic prin programul LIVE(RO)-4, extinzându-se la majoritatea regiunilor geografice și asociind screeningul bolii steatozice hepatice de natură metabolică sau indusă de consumul de alcool;
• Avem vaccinuri eficiente și accesibile care asigură protecția anti-hepatita B la 95% dintre nou-născuți, din nefericire subutilizate, din cauza educației medicale deficitare;
• A crescut siguranța actului medical în ceea ce privește transmiterea infecțiilor virale; 
• Au fost introduse metode de testare rapidă, eficiente și de o mare acuratețe, accesibile, inclusiv testarea reflexă în anumite laboratoare;
• A crescut accesul la servicii de diagnostic și stadializare în cazul persoanelor infectate; 
• A fost asigurat accesul la terapii antivirale moderne, eficiente și accesibile, având ca rezultat controlul replicării virusului hepatitic B în peste 90% dintre cazuri, vindecarea (eradicarea) virusului hepatitic C în 99% dintre cazurile tratate și controlul replicării virale și activității bolii în cea mai agresivă formă de hepatită virală, hepatită cu virus hepatitic D.

Imperativele momentului

• Screening prenatal la femeile însărcinate; 
• Creșterea acoperirii vaccinale anti-hepatita B la nou-născuți;
• Vaccinarea anti-hepatita A și B la persoanele cu risc de expunere;
• Testarea pe scară largă a persoanelor la risc pentru hepatită virală A și E;
• Traiectorii simplificate de screening-diagnostic-tratament la pacienții cu hepatite virale;
• Asigurarea accesului rapid la terapiile antivirale moderne, indiferent de statutul social, economic etc.;
• Eliminarea stigmatizării, izolării sociale și discriminării;
• Simplificarea, descentralizarea, amplificarea și integrarea serviciilor medicale destinate pacienților cu hepatite virale;
• Angajarea factorilor decizionali în acțiuni structurate pentru eliminarea amenințării reprezentate de hepatitele virale asupra stării de sănătate;
• Asigurarea accesului nediscriminatoriu, universal și simplificat la programele de prevenție și tratament pentru hepatitele virale (treatment as prevention);
• Finanțarea adecvată a programelor de sănătate pentru diagnosticul și tratamentul hepatitelor virale, în conformitate cu strategia națională de sănătate în care bolile transmisibile sunt încadrate ca prioritate națională (spending is saving).