Gestionarea Hepatitei C nu mai este doar apanajul medicilor gastroenterologi și al celor de boli infecțioase. Testarea pentru această patologie ar trebuie efectuată și de alte specialități, mai ales unele sensibile precum: diabetologie, reumatologie, dermatologie, nefrologie sau oncologie. Aceasta cu atât mai mult cu cât România își dorește să  elimine Hepatita C până ăn 2030, conform țintei stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), au concluzionat participanții la o masă rotundă privind eliminarea acestei afecțiuni, organizată recent, la sediul  Ambasadei Statelor Unite în România. 

România a făcut eforturi pentru combaterea infecției cu virusul hepatitic C, însă pentru a o elimina este nevoie în continuare de descentralizare și acces gratuit la investigații și tratament pentru orice pacient, nu doar pentru cei asigurați, a arătat Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice, în cadrul discuțiilor la care au participat numeroase cadre medicale din diverse specialități, dar și reprezentanți ai autorităților române: „Din 2015 și până acum, numărul de pacienți depistați este tot mai mic, dar asta nu înseamnă că ei nu mai există. (…)Trebuie să oferim acces la investigații și tratament în mod gratuit indiferent de județul în care se află și de statutul de asigurat sau neasigurat”.

În acest context, prof. dr. Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial la Departamentul Sănătate Publică, a subliniat importanța testării la scară largă pentru infecțiile cu virusul hepatitic C și a implementării unui plan asemănător celui pentru combaterea cancerului: „Este necesară o acoperire cât mai mare pe zona de testare. Cred că după modelul Planului național de Prevenire și Combatere a Cancerului, unde sunt pachete inclusiv pentru neasigurați, putem extinde modelul și pentru hepatite. Screeningul, testarea rămân prioritare. (…)Medicii de familie ar trebui să fie implicați în acest proces la scară națională”. 

Este nevoie de colaborare interdisciplinară

La rândul său, prof. dr. Liana Gheorghe, președinta Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie, a subliniat că, în România, eliminarea Heptitei C nu va fi posibilă fără colaborare interdisciplinară: „Vom fi capabili să eliminăm hepatita C dacă ne vom uni forțele cu colegii din alte specialități, în special cele care acordă terapii imunosupresoare, care îngrijesc pacienți oncologici, care au nevoie de terapie imunosupresoare sau sunt ei înșiși imunodeprimați. Aici este locul unde screeningul hepatitelor virale nu trebuie să lipsească. În serviciile de chirurgie, înainte de orice intervenție, această testare trebuie să devină o obișnuință. Și la fiecare medic de familie orice pacient cu potențial de hepatită trebuie testat măcar o dată în viață, iar dacă e pacient cu risc, în repetate rânduri”.  

„Infecția cu virusul hepatitic C nu este o patologie monospecialitate. În programele de screening trebuie incluși pacienți care se adresează clinicilor de Nefrologie, Cardiologie, Dibetologie, Oncologie”, a  punct conf. dr. Laura Iliescu. Pentru o extindere a testării este necesară, în primul rând, modificarea Legii Sănătății, a explicat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). 

„Noi vom face tot ceea ce ține de noi pentru a modifica actele subsecvente care țin de casă, pentru a pilota și implementa un proiect, ca cel pentru cancer, în care și neasigurații să aibă acces la depistare precoce și tratament. Acces la terapii inovative există. Există aceste contracte cost-volum-rezultat, pe care CNAS le are încheiate, există acces la testare pentru asigurați – exista și înainte. De la 1 iulie 2024, de la bugetul de stat, se decontează [testarea] pentru persoanele neasigurate. Stadializarea și accesul la tratament se face doar pentru persoanele asigurate. Următorul pas va fi, pe modelul Planului de Cancer, introducerea unui acces mai extins la tratament”, a afirmat reprezentanta CNAS. Potrivit  acesteia, în prezent,  în România, există 65.000 de pacienți cu hepatită aflați sub tratament. Dintre aceștia, 96% prezintă rată de succes terapeutic, iar  2% eșec terapeutic. Pentru aceștia însă, există medicație specifică încă din anul 2022 în lista de medicamente rambursate.