Pentru persoanele diagnosticate cu boală celiacă, absența glutenului din alimentație este o necesitate de zi cu zi. În afară de acestea, există și alte categorii cu diverse intoleranțe și sensibilități, care au făcut ca glutenul să fie privit ca un inamic alimentar, pe care mulți ajung să-l elimine din farfurie mai mult ca să fie în pas cu moda. Dar, dincolo de trend, problemele de sănătate legate de gluten sunt reale și nu tocmai rare. Am discutat despre gluten cu un gastroenterolog, un alergolog, un dietetician și un reprezentant al asociației de pacienți în încercarea de a „cerne” adevărul de mituri, de a afla ce e nou și a ajuta medicii să-și diagnosticheze și trateze mai bine pacienții.

Trei afecțiuni diferite

Glutenul este un amestec de proteine prezent în grâu și, în sens larg, în cereale înrudite, precum secara și orzul. În grâu, principalele componente sunt gliadinele și gluteninele, care conferă aluatului vâscozitate și elasticitate. Majoritatea oamenilor îl digeră fără probleme, iar reacțiile apar doar în câteva situații distincte. 

Asist. univ. dr. Adriana Ciocâlteu, medic primar gastroenterolog, ințiatoare a unui centru multidisciplinar dedicat bolii celiace în cadrul Spitalului MedLife Craiova, ne enumeră problemele provocate de această proteină. „În boala celiacă, la persoanele cu predispoziție genetică (genele HLA-DQ2/DQ8), glutenul declanșează o reacție autoimună care lezează mucoasa intestinului subțire. Genele singure nu sunt suficiente: multe persoane le au, dar doar o mică parte dezvoltă boala. În alergia la grâu, sistemul imunitar reacționează alergic la proteinele grâului, nu neapărat la gluten. Mecanismul este diferit de cel al bolii celiace. Iar în sensibilitatea non-celiacă la gluten/grâu apar simptome fără ca pacientul să aibă boală celiacă sau alergie. Sensibilitatea non-celiacă la gluten autodeclarată este un termen-umbrelă, care nu desemnează o singură afecțiune. Cauzele sale sunt neclare, dar pot implica o interacțiune intestin-creier sau o reacție la oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili (FODMAP).”

Diferența dintre persoane ține de genetică, de modul în care reacționează sistemul imunitar, de sensibilitatea digestivă individuală și, probabil, de factori declanșatori din mediu, precum infecțiile sau microbiomul intestinal, al căror rol este încă greu de demonstrat, explică specialistul gastroenterolog.

Manifestări mai puțin cunoscute ale bolii celiace

Dincolo de simptomele clasice – diaree, subponderalitate –, boala este cameleonică și poate mima și alte patologii. Dr. Ciocâlteu spune că, în practică, o bună parte dintre pacienți prezintă doar balonare, disconfort abdominal și/sau manifestări ale deficitelor prin malabsorbție: anemie feriprivă destul de frecvent, deficit de vitamina B12 și folați, dureri osoase sau osteoporoză la vârstă tânără, favorizate de malabsorbția calciului și a vitaminei D. În formele severe pot apărea chiar crampe musculare sau tetanie prin hipocalcemie. Un alt mod de prezentare este sindromul de citoliză hepatică persistent, aparent idiopatic. Mai puțin cunoscute sunt dermatita herpetiformă, aftele recurente, defectele smalțului dentar și unele manifestări neurologice, precum neuropatia periferică sau tulburările de echilibru. Literatura de specialitate atrage atenția și asupra riscului crescut de tromboembolism venos la persoanele cu celiachie.

„Din cauza acestei varietăți de manifestări, boala este subdiag­nosticată în toată lumea, poate mai puțin în Italia și țările nordice, care acordă mai multă atenție managementului acestor pacienți. Prevalența estimată a bolii celiace, de aproximativ 1%, e mult mai frecventă decât un diagnostic «exotic». Dacă nu este în sertarul cu diagnostic diferențial, pacientul poate rătăci ani de zile printre specialități, fără răspuns”, explică Adriana Ciocâlteu. De aici și importanța educației medicale continue și a conștientizării, a înființării de centre multidisciplinare de management integrat și monitorizare.

Când trimitem pacientul la gastroenterolog?

Fiecare medic ar trebui să știe că boala celiacă este o afecțiune autoimună cronică, având manifestări sistemice și potențial de complicații, nu o simplă intoleranță alimentară. Tabloul clinic este variabil și se poate modifica în timp, iar absența diareei sau a scăderii ponderale nu exclude diagnosticul.

„O regulă esențială este să nu recomandăm eliminarea glutenului înainte de evaluarea pentru boală celiacă. Dieta fără gluten poate negativiza testele serologice și poate permite vindecarea mucoasei intestinale, făcând diagnosticul ulterior mai dificil. Testarea inițială poate fi solicitată și de medicul de familie sau de alte specialități și include anticorpii anti-transglutaminază tisulară IgA și IgA totală, în timp ce pacientul consumă gluten”, spune asist. univ. dr. Adriana Ciocâlteu.

„Suspiciunea ar trebui să apară în fața unei anemii feriprive inexplicabile sau recurente, a simptomelor digestive persistente, inclusiv a celor etichetate drept sindrom de intestin iritabil, a hipertransaminazemiei fără o cauză identificată ori a osteoporozei precoce și fracturilor de fragilitate. Oboseala persistentă inexplicabilă, aftele recurente, dermatita herpetiformă și anumite manifestări neurologice pot fi alte indicii. La copii, încetinirea creșterii și pubertatea întârziată trebuie, de asemenea, să atragă atenția”, adaugă gastroenterologul.

După diagnostic – despre care puteți citi un articol dedicat pe viata-medicala.ro –, îngrijirea presupune mai mult decât prescrierea dietei: consiliere nutrițională, corectarea deficitelor, monitorizare periodică și colaborare interdisciplinară, adaptată manifestărilor fiecărui pacient.

Dieta fără gluten corectă

Dacă ar fi să facem o listă cu reguli pentru pacienții celiaci, pe primele 100 de poziții ar trebui să fie regula STRICT FĂRĂ GLUTEN, este de părere Maria Varga, nutriționist-dietetician, specializată în microbiom și boli digestive și unul dintre specialiștii consultați frecvent de Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG). „Alimentația strict fără gluten nu este ceva negociabil. Nu pentru că eu sau alți specialiști nu am permite, ci pentru că, în mod real, se întâmplă efecte secundare negative la nivelul intestinului subțire. Iar intestinul subțire este extrem de important pentru absorbția macronutrienților, a vitaminelor, mineralelor, adică de integritatea și starea lui de sănătate depinde și starea noastră de sănătate. Mai departe sunt importante regulile unei alimentații sănătoase: cât mai puțin procesat, cât mai multe alimente integrale, gătit preponderent acasă, cât mai proaspăt, orar regulat de mese, băut apă suficientă, dar și mișcare regulată și un somn calitativ și suficient”, detaliază dieteticianul.

Pentru a-și ajuta pacienții, Maria Varga le oferă o listă cu peste 30 de alimente care ar putea să conțină gluten și la care aceștia trebuie să fie atenți: de exemplu, mezelurile, batoanele energizante, dressingurile, marinatele, supele conservate sau la plic, cuburile de condimente.

Atenție la etichete!

Nutriționistul menționează și faptul că pacienții ar trebui să caute pe ambalaje logoul „Spicul tăiat”, cel care garantează la nivel european că întregul lanț de producție a fost verificat împotriva contaminării cu gluten.

„Îndrumarea ARIG pentru persoanele cu boală celiacă a fost și este de a consuma doar produse etichetate corect «fără gluten», ideal certificate Crossed Grain și de a evita produsele cu mențiunea «poate conține»”, explică Maria Varga. Ea adaugă: „Excepție este cazul în care producătorul specifică în mod clar că produsele sunt sigure pentru celiaci și pune la dispoziția consumatorilor fișele de produs care atestă faptul că nivelul de gluten nu depășește 20 ppm”.

Dieta fără gluten este o dietă pe viață, iar aderența pe termen lung este o altă problemă cu care se confruntă pacienții și dieteticienii care îi consiliază. Pentru a menține dieta, nutriționista este de părere că „apartenența la o comunitate de oameni care au aceeași problemă cu a ta, discuțiile și întâlnirile pe diverse teme, dar care sunt comune, schimbul de rețete și locații sigure fac pacientul cu boală celiacă să nu se simtă singur și, mai ales, să își dea seama că este posibil să țină o dietă strictă fără gluten în 2026 și că există multe ajutoare în acest sens”. De aceea, Maria Varga le recomandă tuturor pacienților să se înscrie în ARIG, mai ales că, special pentru membrii asociației, a întocmit o broșură extrem de utilă, cu multe informații valoroase și un ghid vizual despre cum trebuie să arate o farfurie sănătoasă – Healthy Celiac Plate.

Mesaj pentru profesioniștii din sănătate

Dieteticiana mai atrage atenția și asupra riscului de a consuma prea multe alimente ultraprocesate de către pacienții celiaci și are un mesaj pentru profesioniștii din sănătate care vin în contact cu acești pacienți: „Boala celiacă este singura boală autoimună care are un tratament sigur, cunoscut și extrem de eficient – dieta fără gluten. În funcție de durata de timp de la apariția primelor simptome și până la diagnosticare, pacientul poate avea o mulțime de manifestări și fiecare trebuie abordată și tratată fără a uita că dieta este esențială. De repararea și integritatea intestinului subțire depinde și vindecarea celorlalte simptome”.

Legea celiacilor, în lucru la Parlament

Pentru că avea un băiețel care nu creștea cum trebuia, suspectat de boală celiacă, în urmă cu 15 ani, Angela Stănescu (foto dreapta) a ajuns să știe cam tot ce era posibil despre celiachie, sensibilitate non-celiacă la gluten, alimentație fără gluten ș.a.m.d. Pentru că nu găsea alimente specifice pe piață, a decis să comercializeze chiar ea produse fără gluten, apoi să se implice în diverse activități în beneficiul pacienților. Așa a ajuns să facă parte din ARIG, fiind președinta asociației în prezent. Asociația, creată în 2013, numără circa 650 de membri, pacienți și aparținători.

Scopul principal al asociației este să crească gradul de conștientizare în zona HoReCa, să îi aducă pe cei din industrie mai aproape de pacienți și să-i facă să înțeleagă care sunt nevoile pacienților cu boală celiacă atunci când își doresc să iasă în oraș. Din acest gen de activități face parte și Happy Gluten Free – un eveniment pe care asociația îl organizează anual și care reunește producători de produse fără gluten din întreaga țară. Pe lângă târgul cu vânzare, au loc prezentări, lansări și diverse ateliere pentru toate vârstele. În plus, ARIG militează și pentru drepturi specifice pentru pacienții cu celiachie. „Ne dorim să avem un cadru legal în care copiii cu boală celiacă să primească meniu fără gluten și la grădiniță sau la școală, nu doar la spital”, explică Angela Stănescu. În plus, speră să vadă adoptată cât mai repede Legea privind protecția persoanelor cu boală celiacă, aflată în prezent în dezbatere în Comisia pentru Sănătate și Familie de la Parlament. „În acest moment, adulții care au boală celiacă nu primesc niciun ajutor financiar”, spune președinta ARIG, în condițiile în care prețul produselor fără gluten este simțitor mai mare decât al alimentelor obișnuite. Adulții care au boală celiacă refractară, asociată cu alte afecțiuni, pot fi încadrați în grad de handicap în urma unei evaluări.

Pe lângă asociație, pacienții celiaci din România au la dispoziție și alte instrumente: platforma celiaci.ro, diverse grupuri de Facebook și, nu în ultimul rând, Centrul Regional pentru Managementul Bolii Celiace, care funcționează în cadrul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din București.

Moda dietei fără gluten

Trendul „gluten free” a depășit de mult sfera medicală și a devenit un fenomen de lifestyle. Deși boala celiacă afectează aproximativ 1% din populație, numărul persoanelor care urmează o dietă fără gluten este considerabil mai mare.

Popularitatea acestui regim alimentar a fost alimentată de industria wellness, de influenceri și de percepția că „fără gluten” înseamnă automat „mai sănătos”. Problema este că multe persoane se autodiagnostichează și elimină glutenul fără consult medical. Să nu uităm însă că simptome precum balonarea, durerile abdominale sau oboseala pot avea numeroase cauze, nu doar boală celiacă și sensibilitate la gluten, ci și sindromul de intestin iritabil sau alte afecțiuni digestive. În plus, începerea dietei înainte de investigații poate duce la rezultate fals negative și poate întârzia diagnosticul corect.

Mulți oameni declară că se simt mai bine fără gluten, însă beneficiile pot fi explicate și prin reducerea consumului de produse ultraprocesate sau prin diminuarea aportului de alți compuși din grâu, nu neapărat prin eliminarea glutenului.

Pentru pacienții cu boală celiacă, dieta fără gluten rămâne singurul tratament eficient și trebuie urmată strict toată viața. Pentru persoanele fără diagnostic, însă, excluderea glutenului nu are beneficii demonstrate și poate chiar favoriza carențe nutriționale sau costuri alimentare mai mari. Astfel, gluten free, pe lângă o necesitate medicală pentru celiaci, a devenit un trend alimentar care, în absența unui diagnostic, riscă să transforme un tratament într-o modă.

Vacanțe pentru celiaci

Dacă aveți pacienți copii cu boală celiacă, recomandați-le părinților să-i înscrie din timp într-una dintre taberele dedicate lor. ARIG a organizat în ultimii patru ani tabere speciale pentru micuții intoleranți la gluten, cea mai recentă având loc la Pensiunea Casa Matei, din Berca (Buzău). Proprietara, dr. Simona Tănase, constatând că, în ultimii ani, incidența persoanelor cu alergii și intoleranțe a crescut, a decis să parcurgă pașii necesari pentru a se acredita ca locație certificată gluten-free. „Organizăm tabere pentru copiii cu boală celiacă de trei ani, dar și în celelalte tabere am avut cazuri cu copii celiaci. Încercăm să facem totul așa încât să nu se simtă izolați – adaptăm meniul lor așa încât să fie asemănător cu al celorlalți”, explică dr. Simona Tănase. În afara taberelor, pensiunea primește turiști cu boală celiacă oricând. „Nu este săptâmână să nu avem oaspeți cu boală celiacă!”, adaugă dr. Tănase.

Unde găsești produse fără gluten?

Ca să vină în ajutorul pacienților cu celiachie, Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG) a întocmit o aplicație în care se găsesc peste 2.000 de produse disponibile în România. Acestea sunt grupate în 20 de categorii, de la produsele de bază și până la dulciuri, suplimente alimentare, ceaiuri, siropuri și altele.

Toate produsele din catalog sunt validate de echipa ARIG în colaborare directă cu departamentele de calitate și producție ale producătorilor sau cu departamentele de calitate ale importatorilor și distribuitorilor. Aplicația poate fi accesată gratuit, la adresa app.arig.ro.

Pe site-ul asociației găsiți și lista magazinelor fizice în care se vând produse gluten-free.