Newsflash
Dosar

Femei care au scris istorie în medicină

de Dr. Roxana Dumitriu-Stan - mar. 12 2021
Femei care au scris istorie în medicină

Luna martie este dedicată femeilor, ocazia ideală pentru a le aduce un omagiu tuturor doamnelor remarcabile care au pus bazele medicinei moderne.

Elizabeth Blackwell (1821-1910), cu origini britanice, a fost prima femeie din SUA care a obţinut o diplomă de medic, în 1849. Deși peste zece școli de medicină au refuzat-o pentru că era femeie, într-un final a reușit să fie acceptată la Geneva Medical College din New York. Teza sa despre febra tifoidă, apărută în 1849 în Buffalo Medical Journal, a devenit primul articol medical publicat realizat de o studentă din SUA. Parcursul său profesional a fost dificil, fără succes în găsirea unui loc de muncă. În 1857 a devenit cofondatoarea unei infirmerii pentru femei și copii, oferind în același timp o soluţie pentru cele care doreau să profeseze în domeniul medical.

Elizabeth Blackwell
Elizabeth Blackwell

Rebecca Davis Lee Crumpler (1831-1895) a fost prima femeie medic de origine afro-americană din SUA. A studiat medicina la New England Medical College și a obţinut diploma de medic în 1864. Acceptarea ei la acest colegiu a fost un eveniment neobișnuit, pentru că la acel moment școlile medicale nu acceptau afro-americani și nu se afla nicio femeie cu această origine printre cei 54.000 de medici existenţi la acel moment în SUA, în timp ce erau 300 de femei albe medici. Însă instituţia a acceptat-o,  iar Rebecca Davis Lee Crumpler a câștigat o bursă oferită de Wade Scholarship Fund. A practicat medicina pentru prima dată în Boston și s-a ocupat de îngrijirea femeilor, copiilor și a persoanelor sărace. În 1883 a publicat un ghid medical, Book of Medical Discourses, cu sfaturi privind sănătatea femeilor și îngrijirea familiilor acestora.

Rebecca Davis
Rebecca Davis Lee Crumpler

Demontarea unui mit

Mary Putnam Jacobi (1842-1906) a fost susţinută de tatăl său, publicistul de renume George Putnam, cu ajutorul căruia a urmat cursurile Medical College din Pennsylvania, de unde a obţinut diploma de medic în 1864. De asemenea, a urmat cursurile L’École de Médecine în Paris, fiind prima femeie care a studiat în cadrul acestei instituţii. În 1872 a pus bazele Asociaţiei pentru Progresul Educaţiei Medicale pentru Femei. A fost prima femeie acceptată la Academia de Medicină din New York, însă cea mai importantă contribuţie a sa a fost, probabil, demontarea miturilor privind menstruaţia. A adus contraargumente unei cărţi scrise de un profesor reputat, care considera că în timpul menstruaţiei efortul, inclusiv studiatul, este periculos. Prin lucrarea sa, The Question of Rest for Women during Menstruation, Mary Putnam Jacobi a demontat argumentele profesorului cu alte argumente, cifre, grafice, statistici, studii privind forţa musculară, agilitatea, studiind variabilitatea în cursul propriului ciclu menstrual, și a câștigat premiul Boylston acordat de Universitatea Harvard.

Mary Putnam Jacobi
Mary Putnam Jacobi

Medicul unui trib

Susan La Flesche Picotte (1865-1915) este prima femeie nativ-americană care a devenit medic. A obţinut diploma în urma absolvirii Colegiului Medical pentru Femei din Pennsylvania în 1889. Din 1889 până în 1893 a profesat ca medic în Nebraska, deservind tribul său, Omaha. A îmbunătăţit serviciile medicale acordate tribului. În paralel a lucrat în cadrul Guvernului american și a condus o delegaţie la Washington în 1906 promovând interzicerea alcoolului în cadrul rezervaţiei Omaha.

Susan La Flesche Picotte
Susan La Flesche Picotte

Gerty Theresa Cori (1896-1957) a fost prima femeie din SUA care a câștigat un premiu Nobel. A lucrat alături de soţul său, Carl. În 1922 cei doi s-au mutat la New York și au început să facă cercetare biomedicală. Au descris ciclul Cori, care explică metabolismul glucozei, mecanism ce reprezintă o verigă importantă implicată în dezvoltarea terapiilor pentru diabetul zaharat.

Gerty Theresa Cori
Gerty Theresa Cori

Virginia Apgar (1909-1974) a elaborat scorul Apgar în 1953. Acest scor este un instrument de evaluare a nou-născuţilor, extrem de util pentru identificarea anumitor riscuri. A absolvit Colegiul pentru Medici și Chirurgi la Universitatea Columbia în 1933, sperând că va urma o carieră în chirurgie, însă a fost descurajată în acest sens de un mentor. În schimb, a studiat anestezia, devenind în 1938 primul director al nou înfiinţatului Departament de anestezie al Spitalului Presbiterian Columbia. Înainte de apariţia scorului Apgar, medicii aveau puţine indicii privind evaluarea și tratamentul nou-născuţilor în primele ore de viaţă, mulţi bebeluși neputând fi salvaţi.

Virginia Apgar
Virginia Apgar

Patricia Goldman-Rakic (1937-2003) a obţinut diploma de doctor în medicină la UCLA în 1963 și a descoperit elemente noi privind lobii frontali ai creierului, aducând lămuriri privind funcţii cruciale precum cogniţia. A utilizat o abordare multidisciplinară combinând anatomia cu biochimia sau farmacologia. De-a lungul carierei a publicat peste 200 de lucrări și a obţinut numeroase distincţii, inclusiv includerea sa în Academia Naţională a Știinţelor în 1990.

Patricia Goldman-Rakic
Patricia Goldman-Rakic

Două premii Nobel

Marie Skłodowska Curie (1867-1934), fizician de origine franco-poloneză, a câștigat de două ori premiul Nobel, în 1903 și, respectiv, 1911. A fost prima femeie care a primit un premiu Nobel și singura care l-a primit de două ori pentru domenii diferite. Alături de soțul său, Pierre Curie, a descoperit poloniul și radiul în 1898. În 1903 a câștigat premiul Nobel pentru fizică pentru descoperirea radioactivității, iar în 1911 l-a câștigat pentru domeniul chimie, pentru izolarea radiului pur. A fost prima femeie care a predat la Sorbona, devenind în 1908 profesor titular, iar în 1910 a fost publicat tratatul său fundamental privind radioactivitatea. În timpul Primului Război Mondial, alături de fiica sa, s-a dedicat implementării utilizării radiografiilor pe front.

marie curie
Marie Skłodowska Curie

O parte din medicina românească feminină

Ana Aslan (1897-1988) a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din București (1915-1922), a fost profesor titular la Facultatea de Medicină din Timișoara (1945-1949), șef de secţie la Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon” din București (1949-1952), iar din 1952, director al Institutului Naţional de Gerontologie și Geriatrie și membru titular al Academiei Române. Se numără printre pionierii gerontologiei medicale mondiale. A descoperit acţiunile terapeutice de tip biotrofic ale procainei (rol profilactic și curativ) și a dezvoltat între 1946 și 1956 produsul Gerovital H3, omologat în 1957. Este primul medicament creat pentru a întârzia procesul de îmbătrânire. Rezultatele studiului privind acest medicament au constituit lucrarea „Novocaina – factor eutrofic și întineritor în tratamentul profilactic și curativ al bătrâneţii”, publicată alături de prof. dr. C. I. Parhon în 1955. Studiile efectuate au arătat că Gerovital H3 are acţiune stimulatoare asupra proceselor de regenerare la nivelul ţesutului hepatic, al mucoasei gastrice și măduvei osoase.

Ana Aslan
Ana Aslan

În 1960 a început testarea unui produs care conţinea, pe lângă procaină, și un factor activator și antiaterogen, Aslavital. În 1980 obţine brevetul de inventator pentru Aslavital împreună cu Elena Polovrăgeanu. Activitatea de cercetare este recunoscută la nivel mondial, iar printre personalităţile tratate de prof. dr. Ana Aslan se numără Salvador Dalí, Charlie Chaplin, Jacqueline Kennedy, Charles de Gaulle. De-a lungul carierei le-a rămas recunoscătoare mentorilor săi, chirurgul Thoma Ionescu, neurologul Gheorghe Marinescu, fiziologul Daniel Danielopolu și C. I. Parhon.

Elena Densușianu-Pușcariu (1875-1966) a fost prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România și prima femeie profesor de oftalmologie din lume. A urmat Facultatea de Medicină din Iași și s-a specializat la Paris. În 1920 a devenit șefa Clinicii de Oftalmologie din Iași. A publicat peste 100 de lucrări știinţifice alături de personalităţi medicale de marcă, precum Victor Babeș și Gheorghe Marinescu.

Elena Densușianu-Pușcariu
Elena Densușianu-Pușcariu

Maria Cutzarida-Crătunescu (1857-1919) a fost prima femeie medic din România. A înfiinţat în 1897 Societatea „Materna”, iar în 1899 a deschis prima creșă din ţară. Și-a efectuat pregătirea la Paris, specializându-se în „boli ale femeilor și copiilor”.

Maria Cutzarida
Maria Cutzarida-Crătunescu

Alte femei care au influenţat medicina mondială

  • Dr. Jane C. Wright – pionier al chimioterapiei, a introdus metotrexatul în tratamentul cancerelor dermatologice și al cancerului de sân.
  • Gertrude B. Elion – este recunoscută pentru dezvoltarea tratamentelor pentru leucemie, malarie, infecţie herpetică, SIDA etc. și pentru dezvoltarea aciclovirului; a primit alături de colegii săi Premiul Nobel în Fiziologie sau Medicină în 1988.
  • Dr. Helen Brooke Taussig – a implementat specialitatea cardiologiei pediatrice în 1949 și sistemul Blalock-Taussig-Thomas pentru copiii cu tetralogia Fallot.

Citește și: Dr. Maria Cutzarida Crătunescu - între mândrie și prejudecăți

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe