Statisticile arată că de la începutul pandemiei de COVID, în ianuarie 2020, aproximativ 768 de milioane de persoane la nivel global au fost infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, virus ce provoacă boala COVID-19. 

„Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, oamenii de știință au realizat că SARS-CoV-2 nu este doar un virus respirator. El poate duce la complicații cardiovasculare acute și poate infecta direct celulele vasculare”, a declarat dr. Rosa Maria Bruno, profesor de farmacologie la Université Paris Cité din Franța, pentru Medical News Today. 

„Încă învățăm despre ceea ce se întâmplă în organism pe termen lung, după COVID-19. A fost observat un risc crescut de evenimente cardiovasculare, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral; aceste evenimente pot fi prevenite dacă modificările silențioase, cum ar fi rigidizarea arterelor, sunt detectate din timp”, a subliniat dr. Rosa Maria Bruno.

Dr. Bruno este autoarea principală a unui nou studiu publicat recent în European Heart Journal, studiu care a scos la iveală faptul că persoanele care au făcut COVID-19 - chiar și o formă ușoară a bolii - au artere mai rigide decât persoanele care nu s-au îmbolnăvit niciodată de COVID. Sporirea rigidității arterelor a fost observată mai frecvent la femei decât la bărbați și mai des la persoanele cu sindromul „long-COVID”, mai scrie Medical News Today. 

Oamenii de știință cred că această rigidizare a arterelor poate cauza o îmbătrânire vasculară precoce, situație în care sistemul vascular al pacientului este mai „bătrân” decât vârsta biologică a persoanei. Cu alte cuvinte, arterele ar putea fi chiar cu până la cinci ani mai îmbătrânite, în comparație cu vârsta reală a pacientului sau a pacientei. 

Date medicale de la pacienți din 16 țări 

Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat dosarele medicale de la 2.390 de persoane din 16 țări. Participanții la studiu au fost împărțiți în categorii: persoane care au avut COVID-19, dar care nu au fost spitalizate, persoane spitalizate cu COVID-19 pe secție obișnuită, persoane spitalizate cu COVID-19 la secțiie de terapie intensivă și persoane care nu au avut deloc COVID-19.

Cercetătorii au determinat vârsta vasculară a fiecărui participant folosind un dispozitiv care măsoară viteza pulsului carotid-femural (carotid-femoral pulse wave velocity - PWV). 

„Conceptul de «vârstă vasculară» poate fi foarte intuitiv: ești la fel de bătrân pe cât sunt arterele tale, ceea ce înseamnă că vasele tale de sânge pot fi mai bătrâne decât vârsta cronologică și că ești mai predispus la boli de inimă”, a explicat dr. Bruno.

Pentru acest studiu, cercetătorii au evaluat vârsta vasculară a unei persoane cu ajutorul unui dispozitiv care măsoară cât de repede circulă o undă de presiune sanguină între artera carotidă (de la nivelul gâtului) și arterele femurale (din picioare), o măsurătoare numită PWV. 

Cu cât această valoare este mai mare, cu atât vasele de sânge sunt mai rigide și vârsta vasculară a persoanei este mai mare. 

La finalul studiului, cercetătorii au observat că participanții din toate cele trei grupuri, inclusiv cei cu forme ușoare de COVID-19, aveau artere mai rigide decât cei care nu au avut niciodată infecția. Cu cât arterele sunt mai rigide, cu atât vârsta vasculară a persoanei este mai mare, a punctat dr. Bruno. Iar arterele persoaneor infectate cu virusul SARS-CoV-2 erau mai rigide decât s-ar fi așteptat cercetătorii, ținând cont de vârsta și de prezența altor factori despre care se știe că contribuie la îmbătrânirea arterelor (cum ar fi tensiunea arterială, diabetul zaharat, fumatul și obezitatea). 

Aceste rezultate, spun cercetătorii, au fost mai frecvent întâlnite la femei decât la bărbați și la participanții cu long-COVID. 

„Știm deja că femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte sindromul long COVID, deși au un risc mai mic de deces din cauza formelor acute de COVID”, a explicat dr. Bruno. Ea a mai declarat și că femeile care sufereau de long COVID aveau artere cu un aspect mai îmbătrânit, artere ce arătau mai bătrâne cu cel puțin 5 ani – iar la aceste femei, riscul de infarct miocardic și riscul de accidente vasculare cerebrale în viitor este unul crescut, a concluzionat dr. Bruno. 

„COVID-19 ne-a îmbătrânit arterele, în special pe cele ale femeilor adulte. Vestea bună este că această deteriorare este ușor de depistat și poate fi modificată.”