În urmă cu zece ani, România se situa pe locul al patrulea la consumul de substanțe ilicite (deși în 2008 nici nu eram pe acel radar), conform EURAD, organism al Uniunii Europene care analizează consumul de droguri în Europa.

În 2017, ca urmare a implementării măsurilor preventive care au vizat dezvoltarea activităților specifice în scopul descurajării consumului unor astfel de substanțe, având ca public-țintă elevii și tinerii, au fost verificate aproximativ 90 de unități comerciale (de tip sex-shop, internet-café, baruri, cluburi, florării, magazine de semințe etc.), suspecte de a pune în vânzare noi substanțe psihoactive.

De asemenea, s-au efectuat 453 de controale (cu 7% mai puține decât în anul anterior), unele dintre unități fiind reverificate cu acest prilej. Potrivit unui raport din 2018 al Agenției Naționale Antidrog (1) privind situația drogurilor, cu date referitoare la anul precedent, organele de control au aplicat în 2017, ca urmare a acestor activități, 53 de sancțiuni contravenționale.

Ele au constatat încălcări ale dispozițiilor legale în vigoare privind unele norme de conviețuire socială, nerespectarea ordinii și liniștii publice, drepturile consumatorului și protejarea populației împotriva activităților comerciale ilicite.

În Raport se precizează că au fost întocmite 1.250 de dosare penale (cu aproximativ 62% mai multe decât în anul anterior), au fost cercetate peste 1.600 de persoane (cu 32% mai multe decât în 2016) și reținute peste 190 de persoane (cu 23% mai multe decât în 2016), sub aspectul săvârșirii de infracțiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000, pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, și de Legea nr. 194/2011, privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.

Potrivit datelor Institutului Național de Medicină Legală din București, în anul 2017 au fost înregistrate 32 de decese care au implicat medicația de substituție – dintre acestea, 21 au fost cauzate de metadonă, reprezentând o creștere de șapte ori mai mare față de anul 2007 (trei cazuri).

În ceea ce privește calea de administrare, cea injectabilă se corelează cu o incidență crescută a patologiei intitulată „de seringă”, mai ales de tip infecțios cronic (infecția cu virus hepatitic tip C și HIV – 50% dintre cazurile de deces direct testate virusologic prezintă markeri virali ai acestor două tipuri de infecții cronice) sau acut-subacut (endocardite sau sepsis).

Consumatorii de astfel de substanțe ilicite prezintă un profil suicidar/au ideație de suicid în jumătate dintre cazuri, precum și alte tulburări psihice – ei fiind considerați „persoane care nu reușesc să se adapteze la schimbare”, potrivit specialiștilor.

Iarbă și uleiuri de canabis, comercializate în UE

Un alt raport, de această dată european, privind drogurile (2) a fost publicat în 2019 și explică următoarele:

• Consumul de opioide continuă să contribuie în mod semnificativ la costurile sociale și de sănătate care pot fi atribuite consumului de droguri; e posibil chiar să asistăm la o intensificare a amenințărilor reprezentate de această clasă de droguri;

• În sistemul de alertă timpurie al UE privind substanțele psihoactive noi au fost raportate circa 50 de noi opioide sintetice – multe dintre aceste substanțe au fost asociate unor cazuri de intoxicații grave și chiar deces;

• Carfentanilul este o substanță extrem de puternică – poate fi traficat în cantități foarte mici, greu de detectat, dar care pot fi transformate în mii de doze de consum.

În ceea ce privește prevenția, Raportul european spune că testarea pentru depistarea VHC este un punct de intrare critic pentru o asistență medicală eficace în cazul hepatitei și ajută la prevenirea transmiterii ulterioare. Serviciile disponibile la nivelul comunității privind consumul de droguri pot avea un rol important, însă în multe țări nu există politici de testare eficace și nici mecanisme de trimitere adecvate.

În plus, în ultimii trei ani, magazine specializate sau cu alimente de tip „bio” din unele țări ale Uniunii Europene comercializează iarba de canabis și uleiurile de canabis cu concentrație redusă. Comercianții respectivi argumentează că efectele stupefiante ale acestor produse sunt reduse sau inexistente și, prin urmare, nu ar intra sub incidența legislației privind drogurile, menționează Raportul european.

Etnobotanicele în legislația românească

Reglementarea din punct de vedere juridic a acestor substanțe, în țara noastră, a cunoscut mai multe etape:

- La 10 februarie 2010, prin OUG nr. 6, se interzicea comercializarea a 36 de substanțe și plante ilicite/etnobotanice;

- În ianuarie 2018 au apărut o serie de modificări – Legea nr. 42/2018 pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, inclusiv completări ale listei de substanțe interzise.

- Tot în 2018, foarte important, deținerea de etnobotanice în vederea consumului propriu nu a mai fost considerată infracțiune.

La finalul anului trecut, după jumătatea lunii decembrie, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege prin care deținerea de etnobotanice este din nou pedepsită, penal, cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. De altfel, aceeași decizie prevedea:

• Cultivarea, oferirea, vânzarea, transportul, cumpărarea, deținerea de droguri de risc (de exemplu, canabis) pentru trafic, activități care înainte erau pedepsite cu 2-7 ani de închisoare, vor fi pedepsite, din momentul punerii sale în aplicare, cu 3-10 ani de închisoare;

• Pentru cultivarea, oferirea, vânzarea, transportul, cumpărarea, deținerea de droguri de mare risc (precum cocaină, ecstasy) pentru trafic pedeapsa a crescut de la 5-12 ani la 5-15 ani de închisoare;

• Pentru importul și exportul de droguri de risc pedeapsa a crescut de la 3-10 ani la 5-15 ani de închisoare;

• În cazul portului și exportului de droguri de mare risc: pedeapsa a crescut de la 7-15 ani la 10-20 de ani de închisoare;

• Orice operațiuni (cultivare, amestecare, oferire, cumpărare, vânzare, transport) ce implicau etnobotanicele erau pedepsite cu de la 6 luni la 3 ani de închisoare sau cu amendă, iar în viitor vor fi pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani;

• Publicitatea pentru etnobotanice era sancționată cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă; din 2019, conform actului decizional, pedeapsa este de 1-5 ani de închisoare.

Resursele online și aplicațiile mobile – oportunități și riscuri

Trăind în era tehnologiei și a socializării (aplicate greșit, din păcate), specialiștilor li se recomandă ca modificările din domeniul consumului de droguri și de etnobotanice să utilizeze resursele online și aplicațiile mobile. Aceasta, pentru ca unele abordări inovatoare recente prin care se explorează modul în care ar putea fi utilizată realitatea virtuală pentru tratarea dependenței de droguri să aibă și eficiență, și aderență, și complianță.

Adică, să ajute pacienții tineri (sau adulți!) să capete rezistență la stimulii care îi determină să consume droguri sau să reducă tentația de a le consuma. Există însă un avertisment care se referă la standardul calității – adică, noile aplicații din acest domeniu nu sunt întotdeauna însoțite de standarde de calitate sau de norme de protecție a datelor, și nici de evidențe științifice de evaluare.

De asemenea, presa și media ar trebui să se implice în campanii de promovare a riscurilor, complicațiilor, precum și implicațiile individuale, familiale, economice și sociale determinate de consumul de droguri și de etnobotanice. Pentru că, așa cum spune și Asociația antidrog Preventis, din Cluj-Napoca, „Go up, not high”.

O altă măsură este comunicarea – constructivă, eficientă, făcută cu răbdare și calm. Vârsta adolescenței este atât de fragilă, mai ales în contextele actuale, care includ rețele de socializare și acces rapid la informații eronate sau vădit false, pentru scopuri diferite de acelea „declarate”.