Impactul pandemiei de COVID-19 este puternic resimţit de companiile care desfăşoară studii clinice în România. Despre aceste schimbări și soluţii s-a discutat în cadrul primei mese rotunde online organizată de AVANTYO Institute of Clinical Research.
Am avut bucuria ca, în 15 mai, să moderez prima masă rotundă online pe tema desfășurării studiilor clinice în România în timpul pandemiei de COVID-19 un eveniment foarte important la care au luat parte reprezentanţii autorităţilor competente locale, respectiv ai Agenţiei Naţionale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) și ai Comisiei Naţionale de Bioetică a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (CNBMDM).
Au participat online peste 60 de specialiști din 35 de companii farmaceutice și companii conducătoare de studii clinice (CRO), precum Abbott, AbbVie, Amgen, Antibiotice, Arensia, AstraZeneca, Bristol Myers Squibb, Clintec International, Covance, Eli Lilly, Icon, IQVIA, Johnson & Johnson, Medone Research, Merck, Parexel, Premier Research Romania, PSI CRO, Roche și altele, precum și reprezentanţi ai ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente) și ai ACCSCR (Asociaţia Companiilor Conducătoare de Studii Clinice din România).
Restricţiile privind libera circulaţie și obligativitatea de a sta la domiciliu au contribuit la atenuarea răspândirii noului coronavirus în România. Totuși, aceste strategii de succes au ridicat obstacole în desfășurarea studiilor clinice. Dintre acestea, merită menţionate câteva:
- Imposibilitatea pacientului de a veni la spital ori la centrul de studii clinice pentru a-şi efectua vizitele de studiu şi a primi tratament sau urmărire corespunzătoare, din cauza riscului de contaminare sau ca urmare a faptului că unele centre medicale/clinici şi-au suspendat activitatea ori au fost dedicate exclusiv tratamentului pacienţilor cu COVID-19;
- Întârzierea în administrarea medicaţiei de studiu cu necesitatea identificării rapide a unor variante alternative, cum ar fi transportul medicaţiei la domiciliul pacientului;
- Imposibilitatea monitorilor de a-şi desfăşura vizitele de monitorizare planificate, a inspectorilor sau a auditorilor de a inspecta/audita centrele de studiu în vederea asigurării calităţii datelor colectate.
Invitaţii noștri speciali din partea ANMDMR au fost: dr. Roxana Stroe (la acel moment preşedinte interimar), dr. Bujor Eugen Almăşan (actualul președinte al agenţiei și vice-preşedinte în acel moment), dr. Mirela Vîţă (coordonator al Departamentului de Studii Clinice) și dr. Adina Pîrvu (inspector BPSC - Bune Practici în Studiul Clinic). Din partea CNBMDM a participat prof. dr. Constantin Mircioiu, secretar știinţific al comisiei.
La nivel internaţional, sponsorii (compania farmaceutică/biotech, instituţie sau organizaţie responsabilă de iniţierea, gestionarea şi/sau finanţarea unui studiu clinic pentru testarea unei molecule noi) sau CRO-urile au lansat deja o serie de soluţii și concepte noi, de tipul: monitorizare la distanţă, obţinerea consimţământului informat al pacienţilor la distanţă sau electronic, telemedicină, vizite sau proceduri efectuate la domiciliu sau la distanţă etc.
Aceste măsuri urmăresc să menţină deschise studiile aflate în derulare, să nu blocheze accesul pacientului la medicaţia de studiu și să prevină oprirea studiului. EMA şi FDA, organismele de reglementare de la nivel european și american, au publicat ghiduri7,8 și recomandări de management al studiilor clinice pe durata pandemiei de COVID-19, însă nevoia de clarificări din partea autorităţilor române asupra modului lor de aplicare ne-a adus pe unii în faţa altora. Deși numărul întrebărilor a fost mare, voi relata doar câteva, de impact asupra conduitei tuturor specialiștilor care fie sunt implicaţi în studii clinice cu pacienţi înrolaţi, fie așteaptă să îi înroleze pe aceștia în studii noi.
Q: „Care sunt criteriile sau modalităţile de verificare a documentelor la distanţă acceptate din punctul de vedere al autorităţilor naţionale (ANMDMR și CNBMDM)? În contextul actual, atât timp cât există restricţii de circulaţie în Europa şi în România, este permis să se facă remote SDV (verificarea datelor sursă la distanţă), de exemplu prin transmisiune video criptată?”
Din răspunsul dat la această întrebare am aflat de la dr. Adina Pîrvu că ANMDMR este de acord cu modalitatea de verificare a datelor sursă la distanţă, dar cu respectarea strictă a condiţiilor din Ghidul EMA7, în special în privinţa protecţiei datelor cu caracter personal ale participanţilor la studii și că, în contextul deplasării limitate în Europa şi România pe perioada pandemiei, se acceptă soluţii video criptate sau utilizarea unor sisteme electronice securizate, însă trebuie văzut şi care sunt soluţiile tehnice acceptate la nivel european.
Q: Foarte important și aşteptat de toată lumea a fost răspunsul la întrebarea dacă „se acceptă semnătura electronică certificată pe documentele de submitere şi pe contractele de studii clinice”.
Ne interesa să știm cum văd autorităţile implementarea procesului de semnătură electronică pentru consimţământul informat9 din partea pacientului şi a investigatorului, aceasta fiind o procedură inedită, nefolosită până în prezent. Dr. Mirela Vîţă a făcut precizarea că există Regulamentul European10 care explică noţiunea de semnătură electronică certificată, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de astfel de servicii pentru a fi recunoscuţi la nivel european (eIDAS Regulation). În prezent există cinci astfel de furnizori europeni, dintre care două companii activează și în România (certSIGN, DigiSign).
Astfel, ANMDMR este de acord cu utilizarea semnăturii electronice certificate la depunerea cererilor de autorizare a studiilor clinice, atât timp cât aceasta îndeplineşte condiţiile stipulate în regulamentul european mai sus-menţionat. Prof. dr. Constantin Mircioiu a adăugat că și CNBMDM este de acord cu e-consent (pe e-mail, video sau platformă securizată) atât în contextul pandemiei, cât şi în general.
Q: „În ce măsură este afectat timpul de evaluare pentru cererile de autorizare a studiilor clinice noi şi a amendamentelor, raportându-ne la termenele din legislaţie, 60 de zile şi, respectiv 35 de zile? Vor fi prioritizate amendamentele importante privind impactul COVID-19 asupra studiilor în desfăşurare, şi care este timpul estimat pentru revizuirea şi evaluarea acestora?”
Ne interesa să știm cum văd autorităţile implementarea procesului de semnătură electronică pentru consimţământul informat9 din partea pacientului şi a investigatorului, aceasta fiind o procedură inedită, nefolosită până în prezent. Dr. Mirela Vîţă a făcut precizarea că există Regulamentul European10 care explică noţiunea de semnătură electronică certificată, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de astfel de servicii pentru a fi recunoscuţi la nivel european (eIDAS Regulation). În prezent există cinci astfel de furnizori europeni, dintre care două companii activează și în România (certSIGN, DigiSign).
Astfel, ANMDMR este de acord cu utilizarea semnăturii electronice certificate la depunerea cererilor de autorizare a studiilor clinice, atât timp cât aceasta îndeplineşte condiţiile stipulate în regulamentul european mai sus-menţionat. Prof. dr. Constantin Mircioiu a adăugat că și CNBMDM este de acord cu e-consent (pe e-mail, video sau platformă securizată) atât în contextul pandemiei, cât şi în general.
Dr. Mirela Vîţă ne-a informat că în prezent, ANMDMR prioritizează studiile şi amendamentele care implică tratament pentru COVID-19, aprobările acestora fiind făcute până în șapte zile. În plus, amendamentele importante care prevăd modificări ca urmare a impactului COVID-19 asupra studiilor clinice în desfăşurare (studii non-COVID-19) se aprobă în prezent şi se vor aproba în continuare cu celeritate.
S-au mai punctat, de asemenea, anumite aspecte îmbunătăţite în ultima vreme de către autorităţi privind eliminarea unor proceduri birocratice, cu fluidizarea fluxului de lucru. Un exemplu îl constituie cazul în care un amendament important la Broşura Investigatorului11 sau la Protocol12 ce determină actualizarea consimţământului informat, dacă este aprobat de CNBMDM, poate fi trimis la centrul de investigaţie clinică pentru a fi semnat de pacienţi înainte de a se obţine şi aprobarea ANMDMR pentru Broşură/Protocol. Singura precizare făcută a fost că dacă ANMDMR solicită ulterior modificări la protocol sau broșură, atunci versiunea actualizată a consimţământului trebuie trimisă împreună cu documentele esenţiale modificate, din nou spre aprobare la CNBMDM.
Q: Un alt punct de discuţie ridicat de participanţi a fost legat de aprobarea tacită în situaţiile în care autorizarea studiului şi/sau amendamentelor nu este emisă în termenul legal.
Se știe că implementarea unei astfel de măsuri poate fi o opţiune în a se rezolva problema backlog-ului şi a lipsei de personal din cadrul ANMDMR. Dr. Bujor Almășan a precizat că în prezent, ANMDMR ia în calcul implementarea unor măsuri de reducere a timpilor de autorizare, analizând totodată propunerile înaintate de ARPIM în octombrie 2019, care se vor transpune în scurt timp într-un proiect legislativ ce urmează a fi supus aprobării de către Ministerul Sănătăţii, însă aprobarea tacită nu este una dintre măsurile luate în considerare de ANMDMR.
Q: Având ocazia de a fi faţă în faţă cu autorităţile și știind că înaintea izbucnirii pandemiei de COVID-19 a început un proces de reorganizare a ANMDMR, am fost interesaţi să aflăm „în ce măsură a afectat starea de urgenţă activităţile de reorganizare a agenţiei? Au fost acestea încetinite sau s-a continuat planificarea iniţială (recrutare de personal nou, pregătirea acestuia etc.)?”. Mai mult decât atât, „cum este organizat mai exact departamentul de studii clinice în acest moment: câţi evaluatori sunt, care este modul de evaluare a unui dosar, în echipă sau fiecare în parte, care sunt responsabilităţile în evaluarea unui dosar?”.
Răspunsul l-am primit de la dr. Roxana Stroe și dr. Mirela Vîţă, care au subliniat că ANMDMR va relua cât de curând procesul de scoatere la concurs a posturilor vacante, pe perioadă nedeterminată, şi de recrutare a personalului nou. După ce acest proces se va încheia, va urma un altul, de instruire a noului personal. ANMDMR îşi propune ca în continuare Direcţia de Studii Clinice să fie constituită din echipe mixte de evaluatori, care să acopere toate domeniile de evaluare necesare pentru fiecare dosar de studiu: evaluare preclinică, evaluare pe partea de calitate şi evaluare clinică. De aceea, ANMDMR intenţionează să recruteze biologi, chimiști, biochimiști, medici și farmaciști.
Q: În altă ordine de idei, având în vedere termenul lung al aprobărilor şi faptul că multe studii depuse spre aprobare s-au terminat în alte ţări înainte de a fi aprobate în România, participanţii au fost foarte interesaţi să afle dacă „se intenţionează să se evalueze studiile nou depuse/depuse în anul 2020 în paralel cu backlog-ul, astfel încât să se ajungă cât mai repede la o situaţie de aprobare în termenul legal de 60 de zile. Drept consecinţă, în vederea eliminării backlog-ului, va fi posibil să se aprobe studii în regim de urgenţă care deja sunt aprobate în cel puţin alte două ţări EU?”
Dr. Roxana Stroe ne-a precizat că ANMDMR nu poate anticipa o dată precisă când se va reveni la termenele de aprobare din legislaţie, aceasta depinzând de modul în care va decurge procesul de recrutare a noului personal. Vestea bună a fost că se estimează că până în toamnă se va accelera termenul de aprobare, astfel încât întârzierile să se reducă semnificativ. În plus, ANMDMR va relua curând publicarea pe website-ul propriu a situaţiei lunare cu studiile clinice aprobate.
Q: Cum întâlnirea noastră a avut loc în ultima zi a stării de urgenţă, urmând ca din 16 mai 2020 să înceapă starea de alertă, participanţii au dorit să știe „care este impactul asupra desfăşurării studiilor clinice ca urmare a încheierii stării de urgenţă şi trecerea la starea de alertă? Va fi permisă finalizarea vizitelor de iniţiere în studiile de oncologie deja aprobate, se poate începe înrolarea?”
Autorităţile ne-au menţionat că la anunţarea stării de urgenţă, ANMDMR a venit cu o serie de recomandări care se vor păstra, de la caz la caz, şi pe perioada stării de alertă. Dr. Vîţă a menţionat că va exista un anunţ pe website-ul agenţiei cu precizări pentru perioada de alertă şi cea imediat următoare, în vederea reluării înrolării şi iniţierii de noi centre de studii clinice.
Experienţa pandemiei de COVID-19 reprezintă cu siguranţă un moment critic şi fără precedent, însă acest eveniment poate aduce şi oportunităţi. Din fericire, România nu se numără printre ţările UE cele mai afectate de această pandemie şi este aşteptată o revenire mult mai rapidă la o activitate normală în ţara noastră faţă de alte state membre. De aceea, se consideră că posibilitatea reluării cât mai rapide a activităţilor de monitorizare a studiilor clinice, precum şi de înrolare de noi pacienţi, ambele combinate cu un proces de autorizare din partea ANMDMR mai prompt poate să aducă un beneficiu foarte important ţării, pacienţilor români, comunităţii medicale, sistemului medical şi industriei de studii clinice din România.
Dr. Bujor Almășan și dr. Roxana Stroe au subliniat că se analizează cu caracter de prioritate eficientizarea procesului de evaluare/autorizare a studiilor clinice depuse la ANMDMR, în curând agenţia urmând să emită comunicări cu privire la variantele acceptate care vor fi incluse într-un proiect legislativ viitor. Această informaţie reprezintă o gură de oxigen pentru participanţi aducând speranţa revenirii la normalitate și la un timp de aprobare a studiilor clinice în ţara noastră comparativ cu al altor ţări europene.
Ca o concluzie a acestei întâlniri, binevenită pentru reprezentanţii ambelor părţi, poate prea tehnică pentru unii dintre cititorii noștri, dar care aduce noi lămuriri pentru medicii care înrolează pacienţi în studii clinice și citesc aceste rânduri, se poate spune că pentru prima dată, după multă vreme, am avut ocazia să vedem stând la aceeași masă întreaga conducere a autorităţilor de reglementare locală a studiilor clinice, ANMDMR și CNCMDM, răspunzând tuturor întrebărilor cu o atitudine firească, pozitivă, transparentă și deschisă – așa cum îi stă bine oricărui reprezentant al statutului să stea de vorbă cu partenerii de lucru – și desfășurând un dialog în adevăratul sens al cuvântului.
Asemenea ocazii nu pot genera decât idei bune, au menirea de a nivela orice asperităţi, interpretări greșite sau nedorite ale unor acte normative sau comunicări din partea autorităţilor, aducând în aceeași barcă partenerii de discuţie, spre binele final al pacientului român. Avem acum promisiunea că astfel de întâlniri, fie ele și online, le vom repeta la un interval de trei luni de acum încolo, iar Avantyo Institute of Clinical Research le va putea media din poziţia unui partener neutru, mereu dornic să ajute.
*Subiectele pot fi consultate în detaliu la https://www.avantyo.com/news
1. ARPIM – Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente;
2. ACCSCR – Asociaţia Companiilor Conducătoare de Studii Clinice din România;
3. BPSC – Bune Practici în Studiu Clinic (GCP – Good Clinical Practice); standard/ghid internaţional de calitate etică și știinţifică pentru proiectarea, desfășurarea, performanţa, monitorizarea, auditul, înregistrarea, analizele și raportarea studiilor clinice. Servește și pentru a proteja drepturile, integritatea și confidenţialitatea subiecţilor din studiu. Aceste ghiduri sunt utilizate pe tot globul, cu scopul principal de a proteja și păstra drepturile omului;
4. Sponsor – compania farmaceutică/biotech, instituţie sau organizaţie responsabilă de iniţierea, gestionarea şi/sau finanţarea unui studiu clinic pentru testarea unei molecule noi. Sponsorul coordonează studiile clinice în mod direct prin monitori proprii/colaboratori sau printr-o companie conducătoare de studii clinice (CRO) specializată;
5. EMA – European Medicine Agency, organism de reglementare la nivel European;
6. FDA – Food and Drug Administration, organism de reglementare la nivelul SUA;
7. EMA Guidance on the Management of clinical trials during the COVID-19 (CORONAVIRUS) pandemic (ultima actualizare, din 28 aprilie 2020);
8. FDA Guidance on Conduct of Clinical Trials of Medical Products during COVID-19 Pandemic (actualizat la 27 martie 2020);
9. Consimţământ informat – Documentul pe care pacientul îl va semna după ce este informat de medicul investigator asupra studiului și medicaţiei;
10. Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE;
11. Broşura investigatorului – compilaţie de date clinice şi non-clinice despre medicamentul pentru investigaţie clinică și care prezintă relevanţă pentru studierea acestuia pe subiecţi umani. Scopul este de a le oferi investigatorului şi altor persoane implicate în studiu informaţii care să favorizeze înţelegerea de către aceştia a motivelor pentru respectarea multor aspecte-cheie ale protocolului, precum dozele, intervalul/frecvenţa administrării dozelor, modul de administrare şi procedurile de monitorizare a siguranţei;
12. Protocol – document care descrie obiectivul/obiectivele, concepţia, metodologia, aspectele statistice şi organizarea unui studio.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe