Asociaţia Medicală Americană menţiona, încă de la începutul anilor 2000, că alfabetizarea medicală este „un predictor mai important al stării de sănătate decât vârsta, venitul, etnia și nivelul de educaţie”. De exemplu, în mod constant, în ultimii ani, CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor) dezvoltă pe pagina sa de internet tema „Understanding Health Literacy”.

Este vorba de o serie de secţiuni de pregătire a personalului medical, ghiduri, standarde, materiale de suport pentru evaluarea nevoilor de alfabetizare a pacienţilor și pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare a personalului medical, precum și studii care arată că magnitudinea problemei este din ce în ce mai mare.

Scopul este de a avea spitale mai bine pregătite („health literate hospitals”) în a ajuta pacientul să își dezvolte abilităţile critice care îl ajută să comunice cu profesioniștii din domeniul sănătăţii, să citească și să înţeleagă materiale legate de sănătate (cum ar fi administrarea medicaţiei).

De asemenea, să înţeleagă investigaţiile care i se fac (și pentru care trebuie să își dea consimţământul), să determine riscurile și beneficiile tratamentelor și procedurilor, să localizeze și să evalueze informaţii credibile despre sănătate.

La cât de scăzute sunt nivelurile de alfabetizare și de educaţie școlară, nu ne putem aștepta la un nivel bun de alfabetizare în sănătate, iar un nivel bun de educaţie școlară nu este o garanţie a unei bune alfabetizări în sănătate!

Românii, printre cei mai puţin informaţi

În Europa, amploarea problemei este susţinută de studiul „Comparative Report on Health Literacy in Eight EU Member States”, studiu care nu include și România, dar care arată că 47% dintre cetăţenii europeni sunt sub nivelul limită acceptabil de alfabetizare în sănătate.

În ceea ce privește România, dovezile sunt limitate la nivelul alfabetizării în sănătate, dar potrivit raportului „Puterea pacienţilor europeni – opţiuni și implicaţii”, pacienţii români sunt printre cei mai puţin informaţi din Europa, situându-se abia pe locul 30 într-un clasament al ţărilor
europene.

De aceea, literatura internaţională oferă numeroase materiale prin care personalul medical își poate dezvolta abilităţile de identificare a nivelului de alfabetizare a pacienţilor (pornind de la modul de completare a formularelor, ratarea frecventă a programărilor, confuzii între medicamente, incapacitatea de a utiliza cuvinte medicale simple, imposibilitatea de a numi medicamentele pe care le iau etc.), tehnici de învăţare („Teach back”, „Ask me 3”), dezvoltare de materiale adaptate nivelului de alfabetizare, modalităţi de verificare a progresului de alfabetizare.

Numeroase studii au arătat că efortul de alfabetizare are multiple beneficii pentru pacient, personal medical, spital și sistem de sănătate: complianţă crescută la tratament, gestionarea mai eficientă a afecţiunilor cronice, durate mai scurte de spitalizare, episoade mai rare de spitalizare, o mai mare satisfacţie a pacienţilor, a personalului medical etc. Pe scurt, calitate mai bună a serviciilor medicale!

Citiți și: Medicamentele falsificate, o ameninţare pentru sănătatea publică