De aproape doi ani, personalul medical este pe front și luptă pentru salvarea de vieți omenești. Valul 4 al pandemiei a adus România într-o situație grea, fără precedent, cu zeci de mii de infectări și sute de morți zilnic, paturi ATI insuficiente și spitale COVID supraaglomerate. Dar și medici epuizați fizic și psihic, care s-au luptat pentru viața pacienților și care au fost uneori neputincioși în fața iminentă a morții. Aceștia au văzut și au trăit lucruri pe care nu le vor putea uita niciodată, care i-au adus în pragul burnoutului - nopți nedormite, ture duble, neglijarea vieții personale.

Întrebat despre cum și-a pus pandemia amprenta asupra personalului medical din linia întâi în ultimele luni, Dr. Vlad Stroescu, psihiatru în cadrul Centrul MindCare, precizează că „întrucât alt cuvânt mai bun nu avem, o să spunem că personalul medical este «obosit». Dar nu e vorba de o oboseală obișnuită, fizică, dată de lipsa somnului, de lipsa de timp liber, deși o avem și pe aceea. E o oboseală a emoțiilor. În mod normal, de fiecare dată când ne întâlnim cu suferința, avem nevoie să facem, înăuntrul nostru, o muncă separată, de procesare a acestor lucruri. Când e prea mult, ne lipsește până și energia de a ne durea, de a ne revolta, de a negocia cu suferința din jurul nostru. Acesta este nucleul depresiei care apare în sindromul de burnout, atât de prevalent în sectorul medical de azi”.

Există credința că medicii, prin definiție, sunt rezilienți în fața durerii, a suferinței, deoarece aceasta este meseria lor și au fost pregătiți în acest sens. Dar cât de adevărat este acest lucru, mai ales în contextul în care am văzut spitale pline de bolnavi, sute de oameni care nu au rezistat, o luptă continuă între viață și moarte?

„Medic fiind, pot să vă spun că facultatea de medicină nu te pregătește în mod formal împotriva oboselii și burnoutului, în niciun fel. Există prejudecata că tinerii (rezidenți, asistenți debutanți etc.), aflați adesea în prima linie, sunt mai puternici doar prin virtutea tinereții lor. Ori, realitatea ne arată contrariul: cei tineri suferă mai mult și mai grav de consecințele oboselii la locul de muncă, în medicină. Fiecare om are reziliența lui, dar și vulnerabilitatea lui, unii vor rezista mai mult decât alții, unii vor cere ajutorul mai repede, e o tărie și în asta”, mai adaugă dr. Stroescu.

Asociația Americană de Psihiatrie a elaborat anul trecut câteva ghiduri de susținere a rezilienței în sectorul medical, inspirate de tehnici folosite în armată. În esență, sunt tehnici de întărire a solidarității și camaraderiei în spitale. „Doar că mediul medical e unul ierarhic și puțin alienant, în care încă ești descurajat să îți arăți suferința, care e văzută ca o slăbiciune sau o rușine”, mai spune dr. Vlad Stroescu.

Cu referire la suferința emoțională a personalului medical din perioada pandemiei și refugiul de care acești oameni au nevoie pentru a-și recăpăta curajul, speranța, el adaugă că „rețeaua de suport social e foarte importantă – prietenii, colegii își au rolul lor de neînlocuit”, dar specifică totodată despre beneficiile unei discuții cu un specialist – „consultanța psihologică oferă un „spațiu sigur”, independent, în care poți vorbi despre lucrurile rele pe care le trăiești fără teama de a fi judecat, desconsiderat, fără teama de a răni pe alții”.

Decizia de a sta de vorbă cu un psiholog nu este una ușoară, însă, uneori, reprezintă un traseu mai scurt către liniște și un mod de a-i proteja pe cei apropiați de a lua parte la suferința proprie. „Consilierul psihologic e o pârghie exterioară. Gândește-te că, atunci când suferi, nu ești doar tu implicat: suferă și familia ta, suferă colegii care contează pe tine; în plus, suferința în rândul personalului medical e mereu un fenomen colectiv; nu e niciodată o singură persoană într-un serviciu care să sufere de burnout. E adesea greu să distingi adevăratele proporții ale tragediei din jur atunci când te sfăuiești cu cei care trec prin aceeași situație. În plus, consilierul psihologic presupune confidențialitate, o atitudine pozitivă necondiționată, și o «empatie profesionistă»”.

Dr. Stroescu este de părere că niciodată nu e prea devreme pentru a apela la un serviciu de consiliere psihologică, punctând faptul că măsurile adecvate de sănătate mintală în rândul unor profesii cu risc atât de înalt, în vremuri atât de grele, ar trebui să fie luate din oficiu și preventiv, nu doar în situații de avarie. Consilierea psiholohgică este un proces flexibil și poate avea loc în diverse moduri, de la ședințele de grup la cele individuale, de la intervenții scurte, atunci când e nevoie, până la ore săptămânale dinainte programate.

Deși sistemul sanitar se află acum într-un moment de respiro, după cum arată cifrele raportate cel mai recent, totuși, valul 5 al pandemiei se află la orizont. Nu știm clar ce va însemna acesta, dar cu siguranță ne vom baza în continuare pe cadrele medicale și pe tot personalul din spitalele COVID, pentru a duce mai departe lupta. Cum se pot pregăti aceștia pentru perioada următoare, astfel încât să își mențină speranța și puterea de a lupta? „E o întrebare obsedantă a zilelor noastre. Putem face multe: o bună compartimentare a vieții, timp de relaxare, exercițiu fizic, o bună împărțire a sarcinilor. Totuși, e greșit să punem întreaga responsabilitate a vindecării doar pe umerii celui care deja suferă. Dar, dacă am un sfat pe care noi, medicii, îl știm deja, dar îl acceptăm foarte greu, e următorul: să nu ne temem să cerem ajutor când simțim nevoia. Acesta e un gest de tărie, de conștiință de sine și, în cele din urmă, de profesionalism”, este de părere dr. Vlad Stroescu.

SERVICIU GRATUIT DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ

Pentru a veni în sprijinul personalului medical din spitalele COVID, MedLife a înființat un serviciu gratuit de consiliere psihologică dedicat lor, pentru a-i ajuta să gestioneze mai bine situațiile prin care au trecut și pentru a le oferi încredere să meargă mai departe în lupta cu pandemia. Medicii, asistenții, infirmierii sau personalul auxiliar din aceste spitale, care vor să beneficieze de acest serviciu, pot completa formularul aici: https://medlife.ro/romaine/romaine-va-fi-bine#incredere.

Acțiunea face parte din platforma de sănătate RoMâine, lansată de MedLife, un efort comun de însănătoșire națională, pe termen lung, care își propune să găsească soluții pentru a face România bine împreună, alături de cetățenii săi.

***

RoMâine este platforma de sănătate a României. RoMâine este locul în care românii au ocazia să își aducă aminte și să exerseze cele mai importante valori umane, precum Respectul, Empatia, Încrederea,Speranța sau Grija. RoMâine înseamnă o idee, un proiect, un plan, o viziune, un efort comun de însănătoșire morală pentru noi, toți. O școală națională de clădit în viitor în care Sistemul Medical MedLife, furnizorul național de sănătate al României, aduce împreună personalități și oameni de rând pentru a găși soluții să facem România bine. #RoMaine #RespectRoMaine #RespectRoMaineMedLife