Pornind de la faptul că 9 din 10 medici care fac gărzi sunt la risc de epuizare profesională, Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită elaborarea unui cadru normativ care să recunoască burnoutul ca boală profesională.
Rezultatele unui sondaj realizat recent de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) arată că aproximativ patru din zece medici care efectuează gărzi se află la risc mare de epuizare profesională, iar cinci din zece se află la risc mediu. În total, nouă din zece medici care efectuează gărzi sunt la risc de epuizare profesională, subliniază reprezentanții FSSR, într-un comunicat de presă.
În acest context, ei au cerut autorităților să elaboreze un cadru normativ care să recunoască burnoutul ca boală profesională. Alte cerințe vizează modificarea prevederilor privind gărzile (incluzând plata acestora), rotația celor care le asigură, zi liberă post-gardă, recuperare reală și o planificare atentă a vârfurilor de activitate.
„Datele arată că nu vorbim doar despre oboseală ocazională, ci despre un risc ocupațional major, accentuat în secțiile cu activitate critică. Standardele privind timpul de muncă în gărzi trebuie aduse în acord cu principiile europene de securitate și sănătate”, punctează FSSR. Sondajul a fost efectuat online, în perioada 30 octombrie-6 noiembrie a.c., pe un eșantion de 1.100 de medici care efectuează gărzi, spune FSSR.
Potrivit rezultatelor sondajului, medicii cu cel mai ridicat risc mediu de epuizare sunt cei din secțiile de Urgență. În zona riscului mare de epuizare se situează cadrele medicale din specializările Terapie intensivă coronarieni-UTIC (4 medici din această specialitate au răspuns, prin autoevaluare, la chestionar), Reumatologie (5 reumatologi), Chirurgie vasculară (6 răspunsuri), Neurologie (37 răspunsuri), Oncologie medicală (6), Pediatrie (63 de răspunsuri), Hematologie (8 ), Urologie (12 ), Urgență – UPU (59 de răspunsuri).
Alte câteva specialități ar fi deja la risc de burnout avansat. Totodată, potrivit sondajului, riscul de epuizare profesională este distribuit invers proporțional cu vârsta, medicii tineri (intervalul 25-34 de ani) aflându-se în zona de risc foarte mare de epuizare profesională.
„Principala ipoteză cauzală privind nivelul crescut al riscului de epuizare profesională a medicilor o reprezintă programul de lucru al acestora, raportat la cele două dimensiuni ale sale: durata activității desfășurată într-o zi de gardă (care pornește de facto de la 24 de ore de lucru continuu și poate ajunge la 30 de ore de lucru continuu) și timpul de lucru săptămânal/lunar, care depășește în mod semnificativ durata maximă legală a timpului de lucru”, mai menționează reprezentanții FSSR.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
