Newsflash
Interviuri

Elena Chiriac: „Medicii se pot simți presați să obțină rezultate, să nu dezamăgească”

de Florentina Ionescu - iun. 26 2025
Elena Chiriac:  „Medicii se pot simți presați să obțină rezultate, să nu dezamăgească”

Starea psihică a personalului medical ar trebui să fie abordată cu mai multă atenție, întrucât această categorie profesională este mult mai expusă la burnout, crede Elena Chiriac, psiholog clinician.

Profesioniștii din domeniul sănătății sunt mult mai expuși la epuizare profesională, tocmai prin prisma faptului că au contact direct și prelungit cu un număr mare de pacienți pe zi, explică psihiologul Elena Chiriac.  Am discutat recent pe tema burnoutului în rândul medicilor și profesioniștilor din domeniul medical, în contextul Săptămânii Europene a Sănătății Mintale 2025.

Se vorbește tot mai mult despre burnout, un fenomen din ce în ce mai prezent în rândul personalului medical. Cum ar putea medicii și asistenții medicali să recunoască factorii care întrețin sau agravează burnoutul? 
Printre factorii care întrețin sau agravează burnoutul în sistemul medical și în ceea ce privește serviciile conexe se numără, de obicei, programul aglomerat sau orele de muncă suplimentare, care nu permit pauze; presiunea de a performa la locul de muncă; lipsa sau volumul redus de resurse personale, sociale sau profesionale și uneori, inclusiv, compartimentarea acestor profesii. 

Tema de anul acesta a campaniei dedicate Săptămânii Europene a Sănătății Mintale a fost „Care for mental health, invest in social rights”.

Personalul medical are contact direct cu oamenii, însă uneori ne putem simți singuri în activitatea pe care o desfășurăm. Un mod de a recunoaște acești factori este observarea comportamentului, a emoțiilor și a gândurilor asociate cu activitatea profesională. Există ceva ce drenează energia? Resursele sunt suficiente? Ne simțim mai degrabă obosiți decât odihniți chiar și atunci când dormim bine? Avem suficient timp pentru noi? Raportarea față de pacienți s-a schimbat în vreun fel? Acestea ar fi unele dintre întrebările care i-ar putea ajuta pe profesioniștii din domeniul medical să recunoască semnele burnoutului. 

Pauzele – o normalitate, nu o excepție 

Ce măsuri ar contribui la sprijinirea stării de bine a profesioniștilor din Sănătate? 
Consider că sunt necesare mai multe politici de sănătate care să ofere sprijin și resurse (materiale, financiare, umane și psihologice) suficiente medicilor, asistenților și altor profesioniști din domeniul medical. 

Mai mult decât atât, este nevoie ca cele existente să fie aplicate, ca actul medical și serviciile conexe să fie valorizate proporțional cu munca și dedicarea personalului medical. Pauzele ar trebui să fie o normalitate, și nu o excepție. De asemenea, starea psihică a personalului medical ar trebui să fie abordată cu mai multă atenție, deoarece această categorie profesională este mult mai expusă la burnout prin prisma contactului direct și prelungit cu un număr mare de pacienți pe zi.

Credeți că încă există o presiune sau o povară asupra medicilor de a fi „invincibili” din punct de vedere emoțional? 
Observ că încă se menține acest mit, din păcate. Mai degrabă, această raportare în care se proiectează o imagine de omnipotență și autoritate pe ,,Domnul Doctor” sau ,,Doamna Doctor”. Astfel, medicii se pot simți presați să obțină rezultate, să nu dezamăgească pacienții și să ofere siguranța că ei vor rezolva ,,problema”. 

Pacientul și medicul sunt o echipă 

Cum credeți că afectează acest mit sănătatea lor mintală? 
Pe lângă faptul că poate alimenta burnoutul, această raportare nu afectează doar medicii, ci și pacienții, în mod inconștient. Dacă merg la doctor și îmi pun toată speranța și încrederea în mâinile sale și consider că doar medicii sunt ,,invincibili”, iar eu nu am nicio putere, este posibil să pierd din vedere cel mai important aspect: în actul medical, pacientul și medicul sunt o echipă. Amândoi sunt oameni și au nevoie unul de cooperarea celuilalt ca actul medical să fie eficient.

Ce schimbări ar trebui să vedem în spitale și clinici pentru ca profesioniștii să aibă un mediu mai sănătos din punct de vedere psihologic?
Cred că există multe schimbări care ar aduce beneficii din punct de vedere psihologic dacă ar fi făcute în clinici și spitale, dar m-aș opri asupra unui singur lucru. Pentru a realiza schimbări, este nevoie ca profesioniștii din domeniul medical să fie ascultați, iar nevoile și sănătatea lor fizică și psihică să fie cu adevărat luate în considerare. Mediul va deveni mai sănătos odată ce personalul medical va fi întrebat, la rândul său, ,,Cum te simți și cu ce te pot ajuta?”, iar răspunsul la această întrebare va determina și schimbarea.

Ce forme de sprijin psihologic ar fi esențiale pentru cei care lucrează în domeniul îngrijirilor medicale?
Ar fi foarte benefice grupurile de suport pentru personalul medical, unde s-ar putea aborda problematici precum burnoutul, stresul, dificultățile emoționale care pot interveni în acest context, echilibrul dintre viața profesională și cea privată etc. De asemenea, asistarea, consilierea psihologică sau psihoterapia sunt forme de sprijin psihologic validate științific și cu un impact semnificativ la nivelul stării de bine și al satisfacției cu viața în general.

Ce rol are recunoașterea și validarea emoțiilor în prevenirea epuizării profesionale?
Cu siguranță, un rol central. Burnoutul se naște, de cele mai multe ori, din ignorarea unor nevoi firești și sănătoase și din nerecunoașterea emoțiilor atunci când ele apar, mai ales dacă interferează cu munca. 

Este normal să fim epuizați atunci când gestionăm mai multe lucruri deodată pentru o perioadă mai lungă de timp, însă acest adevăr natural este rareori recunoscut. Tocmai din acest motiv, recunoașterea și validarea emoțiilor, indiferent de valența lor pozitivă sau negativă, sunt foarte importante în prevenirea epuizării. Acestea constituie un factor de protecție semnificativ: învățăm sau suntem asigurați că ceea ce simțim este firesc, este real și poate fi gestionat. 

Setarea unor limite sănătoase 

Care ar fi primul pas, simplu și concret, pe care un medic sau un asistent medical l-ar putea face pentru a-și proteja sănătatea mintală, emoțională? 
Setarea limitelor sănătoase: unde începe și se oprește munca, ce ține de medici sau asistenți și ce ține de pacienți, care sunt nevoile fiecăruia, care sunt lucrurile cu care suntem OK și care sunt cele pe care nu le acceptăm sau ce este cu adevărat important și ce nu.

 Aceste lucruri devin, de obicei, mai clare odată ce începem să verificăm din când în când cum este pentru noi ce se întâmplă în exteriorul sau în interiorul nostru. Iar când devine mai clar, să ne dăm voie să le comunicăm și celorlalți și să luăm deciziile pe care le simțim în acord cu noi.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 150 de lei
  • Digital – 100 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe