Am stat de vorbă cu dr. Felician Stăncioiu, cercetător implicat în studiul clinic CORDUS. Probabil cel mai important rezultat al studiului menționat a fost evidențierea la majoritatea copiilor cu tulburare de spectru autist (TSA) a unui nivel anormal al enolazei neuron-specifice în sânge. Ce înseamnă, de fapt, acest lucru ne explică chiar doctorul Felician Stăncioiu. 

Citiți și: Abordarea TSA ca patologie psiho-neuro-endocrinologică 

El a fost prezent recent, la Miami, pentru a prezenta pe larg rezultatele studiului clinic CORDUS, în care majoritatea copiilor incluși au fost din Romania. Ce trebuie să reținem este că celulele stem recoltate din cordonul ombilical pot fi folosite în tratamentul copiilor diagnosticaţi cu tulburare de spectru autist (TSA) și au numeroase beneficii. 

Care sunt cele mai importante rezultate ale studiului clinic CORDUS?

Probabil cel mai important rezultat al studiului CORDUS a fost evidențierea la majoritatea copiilor cu TSA a unui nivel anormal al enolazei neuron-specifice (NSE) în sânge, fapt care indică o distrugere neuronală în exces la acești copii – este pentru prima oară când se arată că în TSA sunt niveluri anormal crescute ale NSE. De asemenea, la peste 90% din copiii cu TSA, cel puțin un marker inflamator a avut valori anormale, și în unele cazuri au fost valori anormale ale unor markeri oxidativi și/sau metabolici, iar aceste lucruri deschid perspectiva abordării TSA ca o patologie psiho-neuro-endocrinologică sau neuro-imuno-endocrinologică și nu doar neuropsihiatrică, ca până acum. 

În plus, pentru mine personal este o mare bucurie pentru că începutul activității mele în cercetarea medicală este strâns legat de Societatea Română de Psihoneuroendocrinologie, ca student al profesorului Mihail Coculescu și actualului profesor (atunci asistent universitar) Corin Badiu – iar la Institutul Național de Endocrinologie am făcut primul studiu clinic, prezentat în București (1993) și Seattle (1994). 

CORDUS a fost prezentat în București (2023), Varșovia (2024) și în septembrie 2024 în Miami. Tot în domeniul neuroendocrinologiei poate fi considerat studiul PSIOM (administrare de neurotrofici, DMSO și oxitocină în AVC), iar studiul TIRONOD (noduli tiroidieni) a fost efectuat integral la Institutul Parhon; studiile au fost înregistrate pe clinicaltrials.gov între 2018 și 2023 și au fost apreciate atât de comunitatea științifică prin citări, cât și de unii pacienți. 

Progrese pe anumite arii

Ce beneficii au arătat terapiile cu celule stem din cordonul ombilical?

Au fost rezultate încurajatoare, astfel la circa două treimi din copiii cu vârsta sub 7 ani și sub 30 de kilograme s-au observat progrese semnificative, atât de părinți, cât și de terapeuți. În schimb, la copiii cu vârste mai mari sau cu greutate corporală mai mare, progresele observate după administrarea de sânge cordonal autolog au fost mult mai puțin ample și mai puțin frecvente (circa unul din zece copii din aceasta grupă a făcut progrese semnificative). 

Progresele au fost mai frecvente pe ariile de înțelegere, atenție, verbalizare, inițiative, socializare, stereotipii, mai puțin pe iritabilitate, agresivitate și comportament retras. Interesant de remarcat este faptul că un număr mic de copii (cinci) au făcut progrese mai mari pe suplimente individualizate decât după administrarea de sânge cordonal, dar și faptul că un copil cu afectare genetică (GABBR2) a făcut progrese semnificative după sângele cordonal autolog. 

La câți copii au fost administrate grefe de sânge din cordonul ombilical?

În total au fost 56 administrări de sânge cordonal autolog, 44 copii cu părinți români și 12 copii care au venit din alte țări – Israel, Portugalia, Slovacia, Polonia, SUA.

Cum au fost selectați copiii / pacienții (din România) pentru studiul CORDUS? 

Studiul CORDUS a avut drept criteriu de incluzie principal prezența diagnosticului de TSA și efectuarea de terapii anterior înrolării, precum și disponibilitatea sângelui de cordon ombilical recoltat la nașterea copilului (grefă autologă cu minim 5 milioane celule nucleate/kg), dar și vârstă (sub 7 ani) și greutate corporală (sub 30 kg). Suplimentar, în cadrul studiului am efectuat trei seturi de analize de sânge, iar în unele cazuri – la copii cu alterări ușoare și NSE minim crescut la setul inițial de analize și care au făcut progrese cu suplimente și psihoterapie – am recomandat amânarea sau ne-efectuarea administrării sângelui cordonal; un singur alt copil a avut o grefă paucicelulară și nu am efectuat administrarea pe motiv de probabilă futilitate terapeutică. 

Clamparea normală vs. clamparea întârziată

În opinia dvs., ce se poate face pentru a crește gradul de conștientizare asupra beneficiilor recoltării celulelor stem la naștere?

Un lucru relativ ușor de implementat ar fi includerea în cadrul vizitelor prenatale a unor discuții cu viitorii părinți despre posibilitatea recoltării sângelui și/sau țesutului cordonal și/sau placentei, fie pentru utilizare ulterioară pentru membrii familiei respective (bănci de celule stem private), fie pentru donație (bănci publice sau o secțiune publică a unei bănci private), fie pentru tratarea lor ca deșeu medical, iar această alegere trebuie să aparțină exclusiv părinților. 

Un aspect important în cadrul acestor discuții este clamparea normală versus clamparea întârziată a cordonului ombilical, pentru că aceasta determină atât volumul recoltat, cât și direcția de utilizare ulterioară (clinic sau cercetare, transplant sau regenerare).

De ce e important ca aceste celule stem să fie recoltate la naștere și nu mai târziu? 

Caracteristicile celulelor stem sunt influențate de vârsta biologică; în multe studii se arată că celulele stem recoltate de la adulți, în special după 45 ani, sunt diferite de cele recoltate mai devreme – capacitate mai scăzută de diviziune, diferențiere în celule funcționale și un secretom diferit. 

Alte studii arată că anumite tipuri de celule (monocite - CD14+) sunt capabile să amelioreze mielinizarea neuronală dacă provin din sânge cordonal, însă nu și monocitele recoltate ulterior din măduvă osoasă. Suplimentar, țesutul și sângele cordonal conțin și celule cu markeri embrionari, care nu se găsesc în organismul adult, iar secretomul (ansamblul substanțelor secretate de celulele stem, care cuprind acizi nucleici, lipide, aminoacizi, peptide și proteine cu acțiune biologică de obicei asamblate în vezicule numite exosomi) este diferit la celulele stem perinatale comparat cu cele adulte. 

Sunt necesare eforturi mari de cercetare 

Ce concluzii ați dori să trageți despre celulele stem din sângele și cordonul ombilical? 

Celulele stem recoltate la naștere din sânge, țesut cordonal sau placentă sunt o sursă unică, prezintă caracteristici speciale și constituie baza unor tratamente cu raport beneficiu-risc supraunitar, datorită faptului că sunt cele mai „tinere” celule stem care pot fi recoltate legal (cu cel mai bun potențial de diferențiere și funcție paracrină), sunt nesupuse transformărilor genetice în laborator (de exemplu, celule stem pluripotente induse), și, fiind autologe, ele nu prezintă riscuri adiționale neprevăzute, comparativ cu cele de la donatori anonimi. 

În același timp, potențialul lor de utilizare terapeutică este încă în curs de dezvoltare și sunt necesare eforturi mari de cercetare pentru a le face mai utile, în special prin studii clinice. Pe direcția aceasta, împreună cu echipa de la Spitalul Medicover condusă de doctorul Radu Dumitrescu, planificăm un alt studiu clinic cu celule stem – studiul HEMMES – pe care intenționăm să îl deschidem pentru înrolare în următoarele luni. 

Mulțumim redacției Vieții Medicale pentru interviu și transmitem colegilor urarea de a găsi în fiecare zi și la fiecare pacient energia de a face bine în ciuda neajunsurilor și obstacolelor.