Am stat de vorbă cu dr. Felician Stăncioiu la jumătatea lunii noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizate de o bancă de celule stem din țară, prilejuită de Ziua mondială a sângelui de cordon ombilical. Dr. Felician Stăncioiu a prezentat rezultatele primului studiu clinic desfășurat în România privind beneficiile celulelor stem recoltate din sângele de cordon ombilical în tratamentul unei boli din ce în ce mai întâlnite, autismul. 

I-am dat oportunitatea dr. Felician Stăncioiu să ne vorbească pe larg despre studiul CORDUS. 

„Am încercat să mergem pe firul markerilor, adică să observăm ce ar putea să ne ajute să prezicem copiii care beneficiază și cei care nu [de pe urma tratamentului cu celule stem din sângele cordonului ombilical], iar asta e o direcție care a fost un pic neglijată și în Universitatea Duke, unde s-a studiat eficacitatea globală a tratamentului. Și s-a observat că în special la copiii cu autism sever nu sunt mari beneficii în administrarea sângelui cordonal versus administrarea placebo-ului, iar asta este destul de dezamăgitor”, a declarat dr. Felician Stăncioiu pentru „Viața Medicală”. 

Patogeneza tulburărilor de spectru autist (TSA) este foarte diversă, a subliniat cercetătorul român, amintind totodată de ce este greu să se realizeze un astfel de studiu care să fie solid și consistent în privința criteriilor de includere a copiilor: 

„Patogeneza [TSA] este foarte diversă și nu sunt comparabile multe tablouri clinice, cum spuneam și în prezentare, sunt cauze extrinseci, metabolice sau inflamatorii care nu au legătură cu sistemul nervos central, dar ele se transmit implicit și afectează funcționarea neuronilor prin microglia care secretă diverse citokine. Din cauza asta este foarte greu să faci un studiu foarte solid și foarte consistent în privința criteriilor de incluzie, adică trebuie selectați copii cu patogeneză (cauzalitate) similară, or autismul cuprinde o mulțime de alte patogeneze, cu alte posibilități terapeutice și cred că asta este una din cauzele pentru care rezultatele studiilor clinice sunt inconsistente.”

El a adăugat că cercetătorii de la Universitatea Duke (într-un alt studiu ce a vizat celulele stem cordonale) au plecat de la observația că unii copii care sunt transplantați cu afecțiuni oncologice și simultan autism fac progrese extraordinare după transplant: 

„Deci asta e o observație obiectivă, neinfluențată. Pornind de la asta, ei au făcut aceste studii, însă rezultatele studiilor au fost un pic dezamăgitoare. Și cauzele sunt multiple, una din ele este neselectarea pacienților în baza unor markeri de prognostic – și asta încercăm să îmbunătățim noi... Pe de altă parte, există diferențe foarte importante în tratamentul cu sânge cordonal propriu-zis, adică tratamentul nu este standard. Sunt diferențe în doze și în proporții, în cantitate, în compoziția celulară”.

În cadrul studiului CORDUS (despre care „Viața Medicală” a scris aici”), dr. Felician Stăncioiu povestește că s-a făcut citometria în flux și „am observat că sunt diferențe de peste zece ori, tenfold, între grefe care au fost folosite, și asta face lucrurile foarte greu de analizat. O altă problemă este aceea de a nu fi în stare să măsurăm lucruri care chiar contează, și cred că ne aflăm exact în situația asta. Pentru că nici echipa din Universitatea Duke, care a făcut cele mai solide studii (pe tema celulelor stem din cordonul ombilical – n.red.), și nici alte echipe nu au putut să evidențieze acești factori care contribuie esențial la succesul extraordinar pe care îl au – la unii copii – și zero îmbunătățiri la alți copii”. 

Cercetătorul crede că aceasta este o direcție foarte importantă de acțiune, „pentru că respingând posibilitatea completă, adică nu facem transplantul pentru că el nu e mai bun decât placebo, asta mi se pare o greșeală. Am văzut copii transformați – într-adevăr, o minoritate: doi din zece. Dar pentru părinții respectivi e ceva fantastic și pentru copilul care a reușit... E ceva deosebit. Sunt părinți care spun: «Chiar și o îmbunătățire de 10% este mulțumitoare pentru noi», pentru că pe asta își clădește viitorul [acel copil]. Adică e un pas important pentru viața independentă. Însă cred că se pot face lucrurile mult mai bine în analizarea și a patologiei propriu-zise, și a sângelui cordonal, a grefei care se administrează. Eu zic că sunt încă factori pe care încă nu i-am studiat și pe care putem să îi studiem – și aici putem să aducem o contribuție importantă.”

Premieră în cercetare 

„Deocamdată un lucru nou pe care l-am evidentiat în premieră ca biomarker TSA a fost nivelul crescut de NSE (enolază neuron specifică) la acești copii cu TSA (tulburări din spectrul autist – n.red.) și e un lucru care merge în congruență cu observația pe postmortem că există apoptoză crescută în anumite arii ale creierului in TSA, însă nimeni nu a testat NSE-ul (până acum). Noi am ajuns să facem asta, după ce un copil cu anticorpi antineuronali anti-SOX2 a fost investigat suplimentar și apoi am urmărit si la alți copii”, ne-a mai declarat doctorul Felician Stăncioiu. 

Acesta a spus că a publicat în august articolul respectiv și că articolul a stârnit interes „și, în ultimul timp, am primit destule oferte de a prezenta la conferințe și congrese rezultatele studiului. Mă bucur, în primul rând, că noi putem să aducem o contribuție la cunoașterea bolii (TSA – n.red.) și la tratament. Și sperăm să putem să colaborăm cu echipe mai avansate, care fără îndoială sunt în Statele Unite ale Americii. Și chiar Polonia, care are institute de cercetare a celulelor stem. Și poate că într-o bună zi, cu puțin noroc, o să ajungem și noi în situația asta”, a conchis acesta. 

Trecem prea ușor pe lângă acest material biologic 

Tot la jumătatea lunii noiembrie, după conferința organizată de banca de celule stem Biogenis, am stat de vorbă și cu conf. dr. Răzvan Ciortea, medic primar obstetrică-ginecologie. Acesta a ținut să sublinieză cât de important este ca gravida – viitoarea mamă – să fie informată cu privire la recoltarea celulelor stem din cordonul ombilical: 

„Este extrem de important ca pacienta să știe că poate să le folosească (celulele stem recoltate din cordonul ombilical – n.red.). Dincolo de acest lucru, că poate să le recolteze și să le folosească. E opțiunea pacientei dacă le recoltează sau nu. Dar ea trebuie să fie informată, pentru că este un material biologic care poate fi folosit. Și uneori trecem pe lângă el prea ușor. Având în vedere rezultatele fabuloase care se pot obține din aceste celule, cred că trecem prea ușor pe lângă acest material”, a declarat dr. Răzvan Ciortea pentru „Viața Medicală”.