Richard Caton (1842–1926) este un om de știință englez. Lui i se atribuie credit pentru că a descoperit proprietățile electrice ale creierului, prin faptul că a înregistrat și măsurat activitatea electrică a creierelor de la mai multe animale, folosind un galvanometru sensibil. El a notat astfel fluctuațiile înregistrate în activitatea creierului în timpul somnului și absența activității electrice după decesul animalelor. 

Mai apoi, Hans Berger (1873–1941), medic psihiatru german, a înrefistrat prima electroencefalogramă (EEG) efectuată unui om, în anul 1924. Iar în anul 1934, Fisher și Lowenback au demonstrat primele descărcări epileptiforme sau vârfuri epileptiforme, potrivit National Center for Biotechnology Information*. 

Richard Caton a fost primul care a raportat asupra „curentului electric din materiile cenușii cerebrale pe un creier deschis”. Pe baza descoperirii făcute de Caton și pe baza descoperirilor făcute de alți oameni de știință, Hans Berger a efectuat prima EEG (electrocorticografie) în 6 iulie 2024, în timpul unei intervenții neurochirurgicale pe un pacient în vârstă de 17 ani, operație efectuată de medicul neurochirurg Nikolai Guleke. Berger a scris mai multe despre acest subiect în anul 1929, folosind termenii unde cerebrale „alfa” și „beta”, scrie PubMed**. A avut nevoie de cinci ani pentru a publica prima sa lucrare pe această temă, lucrare care a demonstrat tehnica pentru „înregistrarea activității electrice a creierului uman sub suprafața capului”***. 

După ce specialiștii Edgar Douglas Adrian și B. H. C. Matthews au confirmat observațiile lui Berger în anul 1934, importanța descoperirilor sale în electroencefalografie a fost în sfârșit recunoscută la un forum internațional care a avut loc în 1937. Până în anul 1938 deja electroencefalograma câștiga recunoaștere la nivelul mai multor țări, din partea unor cercetători importanți din domeniu, ceea ce a dus la folosirea acestei tehnici în diagnosticarea unor boli, în SUA, Anglia și Franța.