Anual, în data de 22 iulie, este marcată , Ziua Mondială a Creierului. Inițiată de Federația Mondială de Neurologie (World Federation of Neurology-WFN) în 2014, scopul acestei zilei este creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la teme cheie de sănătate neurologică.

Tema de anul acesta a Zilei Mondiale a Creierului este „Sănătatea creierului pentru toate vârstele” ( Brain Health for all ages), fiind dedicată protejării și promovării sănătății creierului pe întreaga durată a vieții.

„Bolile neurologice rămân principala cauză de dizabilitate și a doua cauză de deces la nivel mondial. Cu toate acestea, multe dintre aceste afecțiuni pot fi prevenite prin intervenții precoce, educație și acces echitabil la îngrijiri. Campania de anul acesta se concentrează pe cinci mesaje cheie: conștientizare, educație, prevenție, acces și advocacy”, au declarat reprezentanții WFN. 

Intervenții pe toată durata vieții 

Astfel, potrivit WFN, sănătatea creierului trebuie susținută pe toată durata vieții, începând chiar din pre-concepție. Ei au arătat că obiceiurile și sănătatea mamei modelează creierul fătului încă înainte de naștere. Nutriția sănătoasă, controalele regulate și alegerile sănătoase în ceea ce privește stilul de viață constituie o bază solidă pentru sănătatea creierului.

În plus, bunăstarea fizică și emoțională a unei mame este esențială pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului în uter. Alături de controalele medicale regulate și nutriția corespunzătoare, gestionarea stresului protejează atât mama, cât și copilul. Experiențele din copilărie și adolescență sunt și ele importante. Mediile sigure, imunizarea și parentingul pozitiv sprijină sănătatea pe termen lung a creierului. 

Un stil de viață echilibrat la vârsta adultă, care să includă alimentație sănătoasă, o calitate bună a somnului, exerciții fizice și controlul stresului, reduce riscul apariției afecțiunilor neurologice. La vârsta a treia, implicarea socială ajută la menținerea independenței și a calității vieții. La aceasta se adaugă controalele regulate pentru detectarea precoce a afecțiunilor neurologice, de la deficiențe cognitive ușoare până la demență.

Peste 3 miliarde de oameni sunt afectați

Rezultatele unui studiu de amploare publicat anul trecut în The Lancet Neurology au arătat că, la nivelul anului 2021, peste trei miliarde de oameni din lumea întreagă aveau probleme neurologice. În același timp, numărul total de dizabilități, boli și decese premature cauzate de afecțiuni neurologice a crescut cu 18% din 1990. 

Pe de altă parte însă, potrivit cercetării, 90% dintre AVC-uri, 40% dintre cazurile de demență și 25% din cele de epilepsie pot fi prevenite prin abordarea factorilor de risc.  „Deși, în prezent, nu există vindecare pentru multe tulburări neurologice, înțelegerea și abordarea factorilor de risc pot atenua semnificativ această povară”, au subliniat și reprezentanții WFN. 

Peste 80% dintre decesele și cazurile de dizabilitate asociate afecțiunilor neurologice se produc în statele cu venituri medii și mici. Primele zece afecțiuni neurologice care au contribuit la pierderea sănătății în 2021 au fost: accidentul vascular cerebral, encefalopatia neonatală (leziuni cerebrale), migrena, demența, neuropatia diabetică (leziuni ale nervilor), meningita, epilepsia, complicațiile neurologice asociate nașterii premature, tulburarea din spectrul autist și cancerele sistemului nervos.

Dintre toate afecțiunile neurologie, neuropatia diabetică a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de cazuri. Astfel, din 1990 și până în 2021, numărul de cazuri la nivel global s-a triplat, ajungând la 206 milioane, se mai arată în studiul publicat de The Lancet Neurology.