Newsflash
Dosar

Învăţământul farmaceutic din București, la centenar

de Cristina GHIOCA - feb. 17 2023
Învăţământul farmaceutic din București, la centenar

An de an, Facultăţile de Farmacie din România îi pregătesc pe viitorii farmaciști pentru a veni în întâmpinarea nevoilor populaţiei. Anul 2023 este unul foarte important pentru Facultatea de Farmacie din București, fiind cel în care se împlinesc 100 de ani de la separarea Facultăţii de Farmacie de cea de Medicină.

centenar facultate

Anul acesta este important pentru tot învăţământul farmaceutic din România deoarece în 1923 „legea pentru crearea Facultăţii de Farmacie” stabilea, de fapt, că „învăţământul universitar farmaceutic se separă de cel medical”, lărgind spaţiul de la București către întreaga ţară, a explicat, pentru „Viaţa Medicală”, prof. dr. Doina Drăgănescu, decanul Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD) din București. „Avem, deci, o schimbare de paradigmă, România are un alt model de învăţământ plecând de la separarea Facultăţii de Farmacie”, a subliniat aceasta.

        Pentru a marca așa cum se cuvine centenarul învăţământului farmaceutic din București, UMFCD, prin Facultatea sa de Farmacie, va derula, pe parcursul întregului an, o serie de evenimente care au ca scop repoziţionarea și redefinirea farmacistului român în epoca modernă a medicinei și a cercetării știinţifice medicale, a arătat recent prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD, într-o postare pe reţelele sociale.

Campanie de popularizare

        Una dintre acţiunile desfășurate în acest sens este campania „Farmacist pentru sănătate”, un proiect menit să accentueze importanţa domeniul farmaceutic în România.

„Campania are un context dedicat profesional. Este urmarea dialogurilor pe care, de câţiva ani buni, reprezentanţii organizaţiei profesionale și ai UMFCD le au pe tema percepţiei profesiei de farmacist, a necesităţii repoziţionării farmacistului în societate, dat fiind că și în Europa, și la nivel global situaţia este complet diferită. Când vrem să facem ceva mai bun, în general, ne uităm după modele, la cum este în alte ţări, cum este în alte profesii, totul pentru a genera un progres. Cam așa facem și noi acum”, a arătat decanul Facultăţii de Farmacie din București.

        Dacă între medici și farmaciști dialogul este unul între profesioniști care vorbesc aceeași limbă și care se respectă reciproc, la nivel de societate este nevoie de o prezentare mai concretă și mai frecventă a acestei profesii, este de părere prof. dr. Doina Drăgănescu: „Farmaciștii sunt adesea asociaţi exclusiv cu activitatea din farmaciile de comunitate, or aceasta este doar o parte din ceea ce știu și pot face aceștia”.

         „Farmacistul, absolvent al universităţilor de medicină și farmacie, poate fi în același timp om de laborator sau educator pentru pacienţi, iar pentru a-și îndeplini atribuţiile cu profesionalism și eficient, beneficiază de o educaţie academică solidă și continuă”, spunea și rectorul UMFCD în postarea sa. El a arătat că învăţământul farmaceutic românesc este unul modern, care respectă întru totul standardele europene și care este actualizat prin pregătire continuă. În opinia sa, însă, este necesară creșterea interesului tinerilor pentru a urma cursurile Facultăţii de Farmacie.

Prof dr. Doina Drăgănescu: „Nu poţi face nici programare, nici altceva dacă ești bolnav”

  • Membră a Consiliului Știinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România
  • Lector în programele de educaţie farmaceutică continuă creditate de Colegiul Farmaciștilor din România
  • Fost secretar al Colegiului Farmaciștilor din Municipiul București
  • Autoare a unor lucrări știinţifice și cărţi publicate de edituri naţionale și internaţionale
  • Absolventă a Facultăţii de Farmacie, Institutul de Medicină și Farmacie București
prof dr Doina Draganescu
Prof. dr. Doina Drăgănescu

Despre cât de interesaţi sunt tinerii de profesia de farmacist, cum arată învăţământul farmaceutic de astăzi, dar și cum a evoluat Facultatea de Farmacie din cadrul UMFCD am aflat chiar de la decanul acestei instituţii, prof. dr. Doina Drăgănescu, în interviul următor. 

Sunt tinerii interesaţi de profesia de farmacist?

Cred că perioada aceasta este dominată de IT. Oriunde mergi și întrebi, toţi își doresc să lucreze în programare, în inteligenţă artificială, în robotică. Uită că sunt oameni care pot avea probleme, că vor fi implicaţi în ceea ce presupune nașterea, creșterea și apoi menţinerea sănătăţii omului. Nu poţi face nici programare, nici altceva dacă ești bolnav. Farmacia, ca facultate, oferă o deschidere foarte bună pentru a înţelege, pe de o parte, ce înseamnă o afecţiune, iar pe de altă parte, ce putem face pentru a ne ameliora condiţia.

Cum aţi caracteriza învăţământul farmaceutic românesc?

Este un învăţământ foarte dinamic. Suntem cu toţii – studenţi și profesori – într-un proces denumit la nivel global Long Life Learning. Având acces la publicaţiile cele mai noi din domeniul sănătăţii, prin participările noastre la evenimentele știinţifice organizate naţional sau internaţional, evoluăm continuu. Ca urmare, ideea de îmbunătăţire, din orice zonă ai privi-o, este o realitate care ţine de un prezent continuu, nu de un viitor nu știm cât de tangibil.

Materii fundamentale, dar și aplicate

Ce învaţă studenţii la Farmacie din ziua de astăzi?

Există o rotunjire a cunoștinţelor pe care studenţii le dobândesc în Facultăţile de Farmacie. Este ceva extraordinar. Am trecut de la o aplecare cu preponderenţă spre chimie la studiul unui număr crescut de materii medicale. Cred că sunt prezente [în curriculum] toate noţiunile și experimentele de bază ale domeniului, indiferent că ne referim la tipul de chimie – organică, anorganică, analitică, fizică etc. – sau la modul în care își găsesc aplicabilitatea în domeniul realizării și studiului medicamentului. În același timp însă, se studiază și materii fundamentale – precum anatomie sau fiziologie –, dar și aplicate, de exemplu, semiologie, patologie, urgenţe, sănătate publică.

Care sunt perspectivele lor după terminarea studiilor?

Perspectivele se clarifică odată cu fiecare an de studiu promovat. Pentru că la finalul fiecăruia au stagii obligatorii de practică. Facultatea noastră, prin acordurile de parteneriat semnate, le asigură intrarea în farmacii de comunitate sau de spital; în laboratoare de cercetare sau de analize medicale, în institute, în fabrici de producţie de medicamente, suplimente sau dispozitive medicale. Mai recent, ei au acces și în domeniul instituţiilor de reglementare și de asigurare a calităţii [produselor farmaceutice], dar și către companii în care sunt specializaţi în farmacovigilenţă sau studii clinice.

Cum se reflectă stagiile de practică în alegerile profesionale ale studenţilor?

Așa cum tendinţa în domeniul terapeutic este de a personaliza tratamentul, la fel se întâmplă în facultate, prin crearea acestei modalităţi de practică de specialitate. Astfel, cei mai mulţi dintre studenţi reușesc să obţină clarificări în ceea ce privește locul unde vor să lucreze sau domeniul de activitate pe care vor să-l urmeze. La fel de important, ei află ce nu li se potrivește din punct de vedere uman și profesional, astfel încât găsirea locului optim pentru ei să fie mai simplă.

Progres generat de alinierea la UE

Cum a evoluat Facultatea de Farmacie de când aţi început să activaţi în ea și până în prezent?

Ca studentă, am fost prezentă în Facultatea de Farmacie înainte de 1990, iar din 1990 sunt cadru didactic. Schimbările din facultate sunt generate de aducerea la nivel european atât a conţinutului programului, cât și a orientării direcţiilor de cercetare. A fost un progres enorm, generat de alinierea, după anul 2007, la cerinţele Directivei europene 36/2005. Astfel, absolvenţilor Facultăţilor de Farmacie din ţara noastră li s-a dat posibilitatea de a profesa în orice ţară din Uniunea Europeană, diploma de licenţă fiind recunoscută automat în spaţiul comunitar.

Care sunt planurile dv., pe termen scurt, ca decan al Facultăţii de Farmacie?

Sunt câteva direcţii pe care le urmărim pentru a avea noi programe. Ne gândim la nutriţie și dietoterapie, domenii pentru care există o atenţie deosebită nu doar în ţara noastră. De asemenea, avem în vedere dermatofarmaceuticele care au devenit de câţiva ani buni un subiect de interes. Colegii din facultate sunt extrem de adaptabili. Doresc și reușesc să fie în contact cu ceea ce învaţă studenţii facultăţilor de farmacie din alte state, cu tipurile de activităţi pentru care aceștia sunt pregătiţi, pentru a le aplica și la noi.

Ce mesaj aveţi pentru colegii dv. și pentru studenţii facultăţii la ceas aniversar?

Suntem foarte norocoși că am ajuns în acest an jubiliar, că putem să ne gândim cum să sărbătorim un veac de școală de farmacie românească. Trăim ca să construim un drum frumos și bun inclusiv pentru noi și profesia noastră.

farma2

Farmacistul, unul dintre stâlpii sistemului de sănătate

        Din cele mai vechi timpuri, în momente de răscruce, oamenii au căutat sfaturile și îndrumările farmaciștilor. Iar lucrurile nu stau altfel nici astăzi: „În privinţa recunoașterii, a încrederii în recomandări, nu este dubiu, primul nostru gând, atunci când avem o problemă de sănătate, este să mergem la farmacie, să ne sfătuim și să luăm ceva care să ne ajute până ajungem la medic pentru o investigaţie dedicată”, a subliniat decanul Facultăţii de Farmacie.

        Farmacistul este și trebuie să fie înţeles ca unul dintre stâlpii sistemului de sănătate, susţinea și rectorul UMFCD în postarea sa de pe reţelele sociale. În opinia sa, acest profesionist este unul cheie pentru menţinerea sănătăţii oamenilor. El este implicat, la nivel de societate, atât în procesul de prevenire a apariţiei stării de boală, fiind și parte integrantă a echipei multidisciplinare care se ocupă de îngrijirea pacienţilor: „Cred în rolul important al farmacistului în sistemul de sănătate românesc. (...) Cu toţii trebuie să ţinem cont că farmaciștii trebuie apreciaţi, în primul rând datorită importanţei pe care o au prin activităţile lor asupra sănătăţii noastre, a tuturor. (…) Eliberarea medicamentului nu este un act doar comercial, chiar dacă este preparat industrial”.

     De cele mai multe ori, actul medical nu se poate încheia fără farmaciști, a concluzionat, pentru „Viaţa Medicală”, și prof. dr. Doina Drăgănescu, decanul Facultăţii de Farmacie: „Un om care are o problemă de sănătate face investigaţii, iar apoi primește un diagnostic care deschide drumul către mai multe abordări terapeutice. Medicamentul este, de cele mai multe ori, capătul de drum. Or, specialiști în medicament sunt farmaciștii”.

farmacistul

Urmând cursul istoriei

  • La 16 august 1858 este aprobată înfiinţarea „Școlii Naţionale de Medicină şi Farmacie”, cu scopul de a forma ofiţeri de sănătate şi farmaciști pentru serviciul sanitar al armatei, al spitalelor şi districtelor, precum şi veterinari. Doi ani mai târziu, Carol Davila menţionează că va transforma clasa de farmacie în școală independentă şi va înfiinţa şi o școală veterinară. Tot în acel an, apare prima programă independentă pentru școala de farmacie, pentru semestrul I. Obiectele de studiu sunt: botanica, farmacognostica, zoologia, farmacologia, materia medicală, chimia, limba latină, limba franceză.
  • În anul 1862, Școala naţională de medicină, farmacie şi veterinărie devine Școala naţională de medicină, având cursuri distincte: medicină, farmacie şi medicină veterinară. Șapte ani mai târziu, odată cu înfiinţarea Facultăţii de Medicină, învăţământul farmaceutic devine Școala superioară de farmacie.
  • În anul 1898, prin contribuţia lui Ştefan Minovici, învăţământul farmaceutic devine universitar. Tot atunci se înfiinţează Doctoratul în Farmacie.
  • În anul 1914, Consiliul Facultăţii de Medicină a cerut separarea învăţământului farmaceutic de cel medical. Din cauza războiului, apariţia Facultăţii de Farmacie s-a amânat până după Marea Unire.
  • În anul 1923, învăţământul farmaceutic se separă de Facultatea de Medicină şi se înfiinţează Facultatea de Farmacie cu patru catedre fundamentale – Farmacie chimică şi galenică, Chimie analitică, Botanică farmaceutică, Analiza alimentelor şi băuturilor – şi nouă conferinţe.
  • În anul 1986, pentru o scurtă perioadă  de timp, Facultatea de Farmacie își pierde identitatea, formând împreună cu Facultatea de Stomatologie un hibrid: Facultatea de Stomatologie şi Farmacie.
  • În 1989, Facultatea de Farmacie București îşi recapătă identitatea, revenind la statutul de facultate independentă din cadrul UMF „Carol Davila”. (Sursă: UMFCD)

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe