În Săptămâna Mondială a Imunizării (24-30 aprilie 2020) ne amintim, prin intermediul unui studiu publicat în revista Cell Host & Microbe*, că eforturile cercetării trebuie îndreptate și spre perfecţionarea tehnicilor de imunizare.
În Săptămâna Mondială a Imunizării (24-30 aprilie 2020) ne amintim, prin intermediul unui studiu publicat în revista Cell Host & Microbe*, că eforturile cercetării trebuie îndreptate și spre perfecţionarea tehnicilor de imunizare, pentru a sprijini eradicarea unor boli infecţioase ce reprezintă, încă, o problemă de sănătate publică în unele comunităţi.
Datorită campaniei susţinute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), povara poliomielitei a fost redusă cu 99%, estimările arătând că vaccinarea a prevenit aproximativ 13 milioane de îmbolnăviri.
În ultimii ani, această reușită a fost umbrită de apariţia, în unele comunităţi, a unor focare de poliomielită asociate vaccinării cu virus viu atentuat, cu administrare orală.
De aceea, eforturile cercetătorilor s-au îndreptat către dezvoltarea unei forme a vaccinului oral care să nu mai fie capabil de a produce boala la om.
Aceste eforturi se bazează pe înţelegerea detaliată a biologiei virale. Virusologii raportează rezultate promiţătoare într-un studiu de fază 1 cu prima formă orală a vaccinului poliomielitic.
Din studii anterioare se cunoșteau cei trei pași de evoluţie prin care acest virus se transformă într-o formă agresivă. În studiul actual, cercetătorii au creat o nouă formă a virusului poliomielitic prin stabilizarea acelei regiuni a genomului viral care suferea modificări în procesul de mutaţie către o formă infectantă.
Ei s-au asigurat că virusul nu va putea dobândi această capacitate în urma schimbului de material genetic cu alte virusuri similare.
Noul vaccin a fost testat în cadrul unui studiu dublu-orb de fază 1 ce a inclus 15 voluntari, anterior vaccinaţi cu forma inactivă a virusului, pentru a preveni eventuala lor îmbolnăvire prin forma viu atenuată. S-a observat că noua formă a vaccinului este mai stabilă și mai eficientă decât forma orală preexistentă.
Mai concret, acești voluntari au produs o cantitate suficientă de anticorpi și nu s-au înregistrat decese sau paralizii la șoarecii expuși la materiile lor fecale. Aceasta este o diferenţă majoră faţă de forma anterioară a acestui vaccin, la care studiile au arătat inducerea paraliziei la 90% din șoarecii expuși.
Un studiu de fază 2 este în desfășurare și indică rezultate promiţătoare, următorul pas fiind un studiu de fază 3 sub egida OMS, în speranţa că această nouă formă a vaccinului poliomielitic oral va controla mai eficient focarele de infecţie care apar în anumite comunităţi.
Cercetătorii consideră că etapele aplicate în cazul virusului poliomielitic și cunoașterea detaliată a modului prin care un virus produce o
infecţie ar putea fi aplicate și în alte circumstanţe, pentru producerea unui vaccin eficient, cum ar fi cazul pandemiei de COVID-19, deși acest proces poate fi de durată.
*https://bit.ly/3aI1Fmh
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe