Criza sanitară generată de pandemie a demonstrat că UE are nevoie de politici adecvate de finanţare sustenabilă – este una dintre concluziile unui webinar pe tema COVID-19, organizat recent.
Monitorizarea și gestionarea pandemiei sau eforturile depuse de profesioniștii din sănătate și din industria farma în combaterea ei reprezintă câteva dintre temele abordate în cadrul webinarului, organizat de dr. Cristian Bușoi, raportor pentru Programul EU4Health, cu sprijinul Parlamentului European.
Discuţiile au evidenţiat nu doar lecţii de eroism și de solidaritate europeană, ci și faptul că experienţele dobândite pot crea, pe viitor, modele de management și de tratament, a subliniat dr. Simona Melnic, moderatorul evenimentului, transmis pe platforma MedicHub.
Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a demonstrat că UE are nevoie de politici adecvate de finanţare sustenabilă, în special în ceea ce privește prevenţia, diagnosticul și tratamentul infecţiei cu SARS-CoV-2, a arătat dr. Cristian Bușoi.
Alte provocări actuale sunt cele legate de supravegherea comună a virusurilor respiratorii, capacitatea inegală de secvenţiere sau strategiile de testare diferite, a subliniat dr. Bruno Ciancio, șeful Departamentului de Supraveghere din cadrul ECDC.
Referindu-se la situaţia din România, conf. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din București, și-a exprimat regretul că în ţara noastră nu s-a putut efectua un studiu clinic naţional pe tema COVID-19.
Subiectul studiilor clinice a fost abordat și de Olga Solomon, șeful Diviziei „Medicamente: politici, autorizare și monitorizare” din cadrul CE, care a vorbit despre sprijinul financiar acordat studiilor clinice și cercetărilor pentru dezvoltarea de noi terapii.
În acest context, dr. Marco Cavaleri, președintele grupului operativ al EMA pentru pandemia de COVID-19, a anunţat că agenţia va pune la dispoziţia publicului rezumate privind evaluarea știinţifică a terapiilor împotriva SARS-CoV-2, subliniind nevoia de transparenţă și informare în acest sens.
Într-o pandemie emergentă, medicamentele eficace sunt cele care au la bază studii clinice riguroase, randomizate, iniţiate rapid, cu capacitate de recrutare sporită și cu o structură simplă și flexibilă, a completat dr.
Roger Paredes, conducătorul Grupului de genomică microbiană de la Institutul de cercetare în domeniul HIV/SIDA IrsiCaixa din Spania.
De altfel, pandemia a accelerat evoluţia în știinţă și practica de reglementare menită a sprijini dezvoltarea tratamentelor COVID-19, a spus dr. Virginia Acha, delegat al Echipei de Intervenţie Rapidă COVID-19 din cadrul EFPIA (Federaţia Europeană a Asociaţiilor și Industriilor farmaceutice).
Reacţia la pandemie necesită o abordare holistică, bazată pe știinţă și pe eforturile comune, a arătat Tania Furtado, director executiv Global
COVID-19, Gilead Sciences. Ea a dat ca exemplu Acordul de achiziţie comună (JPA), care a permis accesul rapid și echitabil la Remdesivir pentru 36 de state europene.
Citiți și: Primul tratament oral anti-COVID
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
