Nimic mai onorabil decât a sări în ajutorul unui coleg de breaslă și al breslei în întregul ei, supuse oprobriului public. Numai că argumentele folosite trebuie alese cu grijă, tocmai pentru a nu întărâta și mai mult spiritele și a nu adânci controversele posibile.
De îndată ce subiectul COVID a reintrat în actualitate, ca prin farmec s-au trezit negustorii de îndoială. Avem obligaţia morală să protejăm populaţia vulnerabilă de fake news și dezinformare.
În lipsa pandemiei, probabil că amintirile de călătorie din primele luni ale anului 2020 ale Ioanei Cosman ar fi rămas ascunse publicului.
Frica medicinei în secolul XXI este, mai mult decât moartea pacientului, litigaţia. Procesul. Tribunalele. Osânda. În faţa lor ne trebuie garanţii.
Actorul Brad Pitt crede că suferă de prosopagnozie, numită și „face blindness”, impropriu tradusă la noi „orbire facială”. Ce înseamnă, însă, prosopagnozie? Ne explică medicul Gabriel Diaconu.
Acele lucruri pe care le-am uitat, nu le-am știut sau nu ne-a interesat vreodată să le aflăm sunt aceleași lucruri care poate ar explica, vreodată, de ce am eșuat medical.
Tot reparăm sistemul medical românesc, în loc să-l schimbăm din temelii. O nouă lege a Sănătăţii devine obligatorie, dar mi-e teamă că nu prea are cine s-o mai scrie.
.png)
Cea de-a doua ediţie a „Leaders in Healthcare” va avea loc, anul acesta, în mediul online, în 18 noiembrie.
Întrebarea pe străzi, în ultimele zile, este dacă o fi etic sau nu ca persoanele vaccinate anti-COVID să beneficieze de anumite avantaje.
România are o manie cu liniile fierbinţi. Noi nu știm să facem, nu ne pricepem să implementăm programe în timp real, în viaţa reală, cu destinatari reali și cu beneficii măsurabile.
Trăim curios, trăim pe brânci, trăim în mijlocul unui vârtej dezastruos de informaţii privind molima noului mileniu.
Cel mai mare pericol, acum, că orizontul de vaccinare împotriva COVID-19 e în cătarea minţii atâtor amar de oameni, nu e vaccinarea însăși. Asta vor să crezi apostolii îndoielii și samsarii haosului.
Ne aflăm, după aproape un an de la debutul pandemiei cu o nouă specie de coronavirus, botezat SARS-nCOV (iniţial) și apoi SARS-CoV-2, în faţa unui moment istoric.
Omenirea trece, anul acesta, printr-o teribilă cumpănă. Ai spune că e vorba despre pandemie, dar nu e vorba doar de ea. E despre felul în care noi, medicii, ne purtăm de faţă cu omul bolnav.
Alegerile pentru echipa Colegiului Medicilor din Municipiul București s-au încheiat.
Mă preocupă procesul devenirii, dar mai ales al revenirii ulterioare a Sănătăţii la ceea ce-a fost înainte de dezmăţ, și epidemie.
Văd pe buzele multora întrebarea „Este România pregătită de...?” (epidemii, crize economice, războaie, intrarea în diverse alianțe, ieșirea din diverse buclucuri ș.a.m.d.). Când, recent, m-a întrebat cineva despre asta i-am răspuns că nu e chiar relevant dacă România e pregătită.
Printre declarațiile inedite ale oficialilor OMS, în ceea ce privește evoluția epidemiei de coronavirus (redenumit Covid-2019), cea care, probabil, a ridicat mai mult decât o sprânceană, se referă la caracterul „infodemic” al evenimentelor.
Un gând și-a făcut, de ceva vreme, cuib în mintea mea. M-am poziționat, în tot ce-am zis și-am scris, de partea a ceea ce am crezut că este bine. Binele însă este alunecos.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
