Creșterea numărului de cazuri de infecţii respiratorii a stârnit, după o perioadă de convalescenţă emoţională, angoase sechelare pandemice. Și pe bună dreptate. Vedeta acestui sezon, totuși, s-ar putea să fie gripa, nu COVID. Perioada ianuarie-februarie 2023 vede un veritabil vârf de contaminări. Există diferenţe fundamentale între cei doi patogeni. Dincolo de severitatea simptomelor, dar și de unele deosebiri simptomatice, gripa nu este la fel de contagioasă precum coronaviroza.

Pericolul, care este real, este coinfecţia sau ceea ce, din 2021, s-a numit „flurona”, un neologism care combină termenul saxon pentru gripă („flu”, prescurtare de la „influenza”) și „corona” (abreviere a infecţiei cu SARS-CoV-2). Flurona nu e doar o chestiune de hazard.

În general, organismele cu imunitate compromisă sunt susceptibile, oameni cu sănătate șubredă, care iau medicamente pentru alte afecţiuni cu răsunet asupra capacităţii de apărare a organismului. Ironia face că aceiași oameni să fie mai degrabă aceia care consumă, citesc, fac parte din comunitatea vulnerabilă la teorii ale conspiraţiei.

De îndată ce subiectul COVID a reintrat, minim, în actualitate, ca prin farmec s-au trezit, s-au organizat, au început să consume pradă negustorii de îndoială. Moartea (din cu totul altă cauză) a unui tânăr funcţionar la o primărie în București a devenit subiect de „bârfă” vaccinală, anume „uite, s-a vaccinat împotriva COVID și acum e mort”.

S-au reactualizat „liste” cu medici care au fost comunicatori în pandemie, astăzi puși la stâlpul infamiei. Pe reţelele sociale se fac planuri, se organizează răzbunări, răfuieli. E un bătut în scuturi zgomotos, placă Petri pentru o patologie de relaţie, unde câteva sute de mii de oameni își dezvăluie fanteziile morbide privind oculta, sursa bolilor, dar și posibile leacuri miraculoase.

Noi, între timp, tergiversăm schimbări necesare în statutul medicului. Până unde poate merge, în cucuruz, un doctor cât privește diseminarea de false informaţii, dezinformare și incitare la ură? Ne acroșăm ocazional între noi pe subiecte care ţin de sănătate publică sau de hachiţe de breaslă, în timp ce marile subiecte rămân în așteptare.

Ne trebuie un mecanism eficient de combatere a dezinformării. Avem cadrul legal necesar. Mai mult, avem obligaţia morală ca, în zilele care vin, să protejăm populaţia vulnerabilă, cât și corpul medical, de fake news și dezinformare. Cu atât mai mult cu cât unele lansete toxice sunt medici cu drept de liberă practică, ale căror producţii vitriolice alimentează suspiciunea, indiferenţa sau – la limită – atitudinea vădit anti-medicală.

Lăsându-i la îndemâna propriei creativităţi morbide, de fapt, rămânem complici la starea de fapt, în care percepţia despre medicul român e că nu știe meserie, nu-și face treaba, ba chiar – uneori – acţionează ca „agent al ocultei” în loc să-și trateze pacienţii. Or, asta, pe termen mediu și lung, pune omul în suferinţă pe un drum al agoniei.

Citiți și: Urările sunt speranțe