Aceasta poate ajuta la detectarea precoce a recidivelor, la urmărirea evoluţiei bolii, la identificarea oricăror complicaţii postoperatorii și la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor (Figura). În această situaţie, calitatea actului endoscopic trebuie să fie respectată conform recomandărilor (1). Atât pregătirea purgativă, cât și elementele ce ţin de actul endoscopic (examinarea completă, un timp de retragere suficient, completarea examinării cu cromoendoscopie) și de performanţa examinatorului (rata de detecţie a adenoamelor/polipilor) sunt primordiale, acestea fiind asociate cu o rată mai mare de detecţie a leziunilor precanceroase (2-4).

Postrezecţie chirurgicală 

Pacienţii cu CCR care suferă o rezecţie chirurgicală curativă prezintă un risc de cancer colorectal  metacron. Incidenţa cumulativă a CCR non-anastomotic este de 2,2%, peste jumătate (54%) dintre cazuri apărând în decurs de 3 ani de la rezecţie. Dintre acestea, 60% sunt în stadiul I sau II. O proporţie de 91% dintre CCR anastomotice apar în decurs de 36 de luni după rezecţie, incidenţa cumulativă fiind de 2,7%. Cele mai mari rate de incidenţă atât a CCR metacron non-anastomotic, cât și a celui anastomotic survin la 6 până la 12 luni după operaţie (5). 

Din aceste considerente, ghidurile actuale recomandă efectuarea primei colonoscopii la un an de la intervenţia chirurgicală. A doua colonoscopie trebuie efectuată 3 ani mai târziu, iar a treia, 5 ani mai târziu. Dacă sunt detectate alte leziuni neoplazice cu risc crescut, pot fi luate în considerare examinări la intervale mai scurte. Altfel, colonoscopiile ulterioare trebuie realizate la intervale de 5 ani, până când beneficiul supravegherii este depășit de scăderea speranţei de viaţă. 

Ca atare, supravegherea endoscopică postoperatorie trebuie oprită la vârsta de 80 de ani sau mai devreme dacă speranţa de viaţă a pacientului este limitată de comorbidităţile sale (6,7). O situaţie în care prima examinare endoscopică trebuie făcută mai repede este cea în care intestinul gros al pacientului operat nu a putut fi examinat în totalitate înaintea intervenţiei chirurgicale sau când examinarea prechirurgicală a fost nesatisfăcătoare. Această situaţie apare cel mai frecvent în cazul pacienţilor cu CCR distal obstructiv, când, din cauza imposibilităţii traversării tumorii, nu pot fi evaluate segmentele proximale ale colonului. 

Motivaţia acestei supravegheri precoce se bazează pe prezenţa cancerului colorectal  sincron. Incidenţa acestuia este de 2,3-12,4% la pacienţii cu CCR (8-10). La acești pacienţi, precum și în cazul celor care nu au fost examinaţi colonoscopic preoperator, ghidurile actuale recomandă efectuarea unei colonoscopii la cel mult șase luni de la intervenţia chirurgicală (6,7).

Diferenţa dintre cancerul rectal și cel colonic

Deși sunt cuprinse sub aceeași cupolă, în practica clinică mulţi clinicieni fac distincţie între cancerul rectal și cel de colon. Aceasta se bazează pe diferenţele dintre ratele de recidivă locală între cele două. Dacă în cazul cancerului de colon recurenţa la nivelul anastomozei apare doar la 2-4% dintre pacienţi, în cazul cancerului rectal aceasta poate atinge 44,6%, în condiţiile în care peste 80% din totalitatea recurenţelor apar la pacienţii cu cancer rectal (6,7,11,12). 

Motivul acestei diferenţe majore o constituie în principal rezecţia chirurgicală incompletă. Ţesutul mezorectal este un substrat ideal pentru răspândirea tumorii, ca urmare a prezenţei ganglionilor limfatici la acest nivel (13). Aceste valori pot fi reduse semnificativ prin utilizarea chimio- sau radioterapiei neoadjuvante/adjuvante sau prin practicarea exciziei mezorectale totale (EMT). Această din urmă tehnică implică disecţia rectului și a adventicei înconjurătoare de-a lungul primului plan din afara adventicei (fascia mezorectală), putând fi efectuată fie pe cale deschisă, fie laparoscopică (14). 

Astfel, pacienţii cu cancer rectal localizat care au suferit o intervenţie chirurgicală fără EMT, cei cu excizie locală transanală sau disecţie endoscopică submucoasă (ESD) și cei cu cancer rectal local avansat care nu au primit chimioradioterapie neoadjuvantă și apoi intervenţie chirurgicală folosind tehnici de EMT sunt la risc crescut de recidivă locală. Acestor pacienţi li se recomandă o supraveghere mai strictă, la intervale de 3-6 luni pentru primii 2-3 ani după intervenţia chirurgicală, în plus faţă de recomandările standard (6). Supravegherea se poate face fie prin sigmoidoscopie, fie prin ecoendoscopie rectală, cea din urmă putând face aprecieri și asupra peretelui rectal, structurilor ganglionare perirectale. În plus, permite prelevarea de material citologic sau biopsii atunci când e nevoie.

Postrezecţie endoscopică 

În cazul cancerului colorectal  rezecat endoscopic prin polipectomie, EMR sau ESD, supravegherea se face la fel ca în cazul CCR rezecat chirurgical dacă histopatologic se identifică adenocarcinom tubular sau papilar, dacă invazia în stratul submucos e sub 1.000 μm, dacă nu există invazie vasculară și dacă înmugurirea e redusă. 

Dacă se observă oricare dintre următoarele caracteristici histologice ale specimenului rezecat, rezecţia intestinală cu disecţia ganglionilor limfatici este necesară ca tratament suplimentar: adenocarcinom slab diferenţiat, carcinom cu celule în „inel cu pecete”, carcinom mucinos, invazie în stratul submucos ≥1.000 µm, invazie vasculară prezentă, înmugurire moderată sau ridicată (15).

Bibliografie
1.     Kaminski MF, Thomas-Gibson S, Bugajski M, Bretthauer M, Rees CJ, Dekker E, et al. Performance measures for lower gastrointestinal endoscopy: a European Society of Gastrointestinal Endoscopy (ESGE) Quality Improvement Initiative. Endoscopy. 2017;49(4):378–97
2.     Lee RH, Tang RS, Muthusamy VR, Ho SB, Shah NK, Wetzel L, et al. Quality of colonoscopy withdrawal technique and variability in adenoma detection rates (with videos). Gastrointest Endosc. 2011 Jul;74(1):128–34
3.     Shaukat A, Rector TS, Church TR, Lederle FA, Kim AS, Rank JM, et al. Longer Withdrawal Time Is Associated With a Reduced Incidence of Interval Cancer After Screening Colonoscopy. Gastroenterology. 2015 Oct;149(4):952–7
4.     Corley DA, Jensen CD, Marks AR, Zhao WK, Lee JK, Doubeni CA, et al. Adenoma Detection Rate and Risk of Colorectal Cancer and Death. N Engl J Med. 2014 Apr 3;370(14):1298–306
5.     Fuccio L, Rex D, Ponchon T, Frazzoni L, Dinis-Ribeiro M, Bhandari P, et al. New and Recurrent Colorectal Cancers After Resection: a Systematic Review and Meta-analysis of Endoscopic Surveillance Studies. Gastroenterology. 2019 Apr 1;156(5):1309-1323.e3
6.     Kahi CJ, Boland CR, Dominitz JA, Giardiello FM, Johnson DA, Kaltenbach T, et al. Colonoscopy surveillance after colorectal cancer resection: Recommendations of the US multi-society task force on colorectal cancer. Gastrointest Endosc. 2016;83(3):489-498.e10
7.     Hassan C, Wysocki PT, Fuccio L, Seufferlein T, Dinis-Ribeiro M, Brandão C, et al. Endoscopic surveillance after surgical or endoscopic resection for colorectal cancer: European Society of Gastrointestinal Endoscopy (ESGE) and European Society of Digestive Oncology (ESDO) Guideline. Endoscopy. 2019 Mar;51(3):266-277
8.     Cunliffe WJ, Hasleton PS, Tweedle DEF, Schofield PF. Incidence of synchronous and metachronous colorectal carcinoma. Br J Surg. 1984 Dec;71(12):941–3
9.     Bashir-Ur-Rehman, Busuttil A, Small WP. Multiple colorectal tumours. J R Coll Surg Edinb. 1985 Aug;30(3):181–4
10.     Lee BC, Yu CS, Kim J, Lee JL, Kim CW, Yoon YS, et al. Clinicopathological features and surgical options for synchronous colorectal cancer. Med (United States). 2017 Mar;96(9):e6224
11.     Rex DK, Kahi CJ, Levin B, Smith RA, Bond JH, Brooks D, et al. Guidelines for Colonoscopy Surveillance After Cancer Resection: A Consensus Update by the American Cancer Society and the US Multi-Society Task Force on Colorectal Cancer. Gastroenterology. 2006 May 1;130(6):1865–71
12.     Farhat W, Azzaza M, Mizouni A, Ammar H, Ben Ltaifa M, Lagha S, et al. Factors predicting recurrence after curative resection for rectal cancer: A 16-year study. World J Surg Oncol. 2019 Dec 28;17(1):173
13.     Tzardi M. Role of total mesorectal excision and of circumferential resection margin in local recurrence and survival of patients with rectal carcinoma. Dig Dis. 2007;25(1):51-5
14.     Yun JA, Huh JW, Kim HC, Park YA, Cho YB, Yun SH, et al. Local recurrence after curative resection for rectal carcinoma: The role of surgical resection. Med (United States). 2016 Jul;95(27):e3942
15.     Watanabe T, Muro K, Ajioka Y, Hashiguchi Y, Ito Y, Saito Y, et al. Japanese Society for Cancer of the Colon and Rectum (JSCCR) guidelines 2016 for the treatment of colorectal cancer. Int J Clin Oncol. 2018 Feb;23(1):1–34