Prezentare de caz făcută de dr. Raluca Costache, medic primar Obstetrică Ginecologie, la Spitalul Clinic Colțea.
Date demografice:
• Consult prenatal: examen clinic și citologie cervicală normale;
• Postpartum (6 luni): screening de rutină – suspiciune citologică (ASC-US);
• Colposcopie & biopsie: leziune de carcinom in situ (CIN 3/CIS).
• Intervenție chirurgicală: conizație cu margini negative;
• Vaccinare HPV: schema completă post-tratament.
• La 12 luni post-tratament: citologie normală, test HPV negativ;
• Obiectiv: concepție în următoarele 12 luni;
• Plan de urmărire: screening citologic și HPV anual.
În practica clinică curentă, implementarea programelor de prevenție pentru cancerul de col uterin se confruntă cu multiple provocări, în ciuda existenței unor strategii naționale bine definite și a dovezilor științifice solide privind eficacitatea acestora.
Am identificat două tipologii extreme în conduita pacientelor:
• Paciente care se suprainvestighează, fără indicație medicală clară, generând costuri nejustificate și anxietate;
• Paciente care neglijează complet recomandările medicale de screening și prevenție, reprezentând grupul cu risc maxim.
Rezistența la vaccinarea HPV se manifestă pe multiple niveluri:
• Reticența pacientelor, bazată frecvent pe dezinformare și temeri nefondate;
• Rezistența unor medici de familie în implementarea recomandărilor specialiștilor;
• Accesul limitat la informații validate științific.
O observație semnificativă din practica clinică demonstrează că pacientele care au beneficiat de consiliere și informare adecvată despre HPV anterior introducerii programului național au aderat prompt la vaccinare odată ce acesta a devenit disponibil. Această corelație subliniază importanța fundamentală a educației medicale în creșterea complianței la măsurile preventive.
• Dezvoltarea unor strategii de comunicare adaptate diferitelor categorii de paciente;
• Implementarea unor programe de educație medicală continuă pentru medicii de familie;
• Crearea unor materiale informative standardizate, bazate pe dovezi științifice;
• Stabilirea unor protocoale clare de colaborare între medicii de familie și de alte specialități.
Experiența clinică demonstrează că rezistența la programele de prevenție HPV este direct corelată cu nivelul de informare a pacientelor. Succesul implementării acestor programe depinde crucial de educația medicală și de colaborarea eficientă între toate nivelurile de asistență medicală.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe