Recent, au fost prezentate rezultatele proiectului ROCCAS II București-Ilfov, parte a programului ROCCAS II, desfășurat în patru regiuni din România. În fiecare dintre aceste zone, ţinta a fost testarea a 50.001 persoane aflate la risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal. Jumătate dintre acestea trebuia să aparţină categoriilor vulnerabile. În regiunea București-Ilfov au fost testate 48.607 persoane, dintre care 32% vulnerabile. Dintre acestea, 5,10% au fost teste FIT pozitive. 

„București-Ilfov a fost cel mai dificil proiect, probabil din acest motiv avem și o îndeplinire imperfectă a unor indicatori. (...) Am întâmpinat o sumedenie de dificultăţi, pentru că legislaţia militară nu este armonizată cu cea europeană. (...) Multe dintre libertăţile și prevederile pe care le are această legislaţie nu se recunosc în legislaţia militară și atunci a fost extrem de complicat să navigăm printre cele două”, a explicat col. dr. Daniel Costache, managerul proiectului ROCCAS II București-Ilfov. În acest context, el a subliniat necesitatea de a se ţine cont de specificul local, în conturarea altor proiecte de testare: „Viitoarele programe de screening din București și Ilfov ar trebui croite altfel decât pentru restul ţării. (...) Aici sunt particularităţi care nu pot fi ignorate”.

Prea puţine zone rurale

O particularitate a zonei București-Ilfov a fost aceea că cele mai multe localităţi din Ilfov sunt înregistrate ca orășele, situaţie de care nu s-a ţinut cont când s-a conturat proiectul, a subliniat Luminiţa Vâlcea, directorul executiv al Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), la un curs pentru jurnaliști desfășurat recent la Craiova. Membrii COPAC au participat la derularea proiectului alături de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC).

Un impediment a fost și că multe dintre persoanele vulnerabile din zona Ilfov nu se recunosc ca aparţinând acestei categorii, a punctat colonelul Costache: „Minoritatea romă din București-Ilfov nu se recunoaște ca atare. Ei consideră că sunt bucureșteni. Perfect adevărat. Dar iată că o categorie importantă de populaţie vulnerabilă dispărea [din proiect]. Apoi, în zonă există foarte multe persoane care locuiesc aici, dar nu au buletin de București-Ilfov”.

Număr insuficient de medici de familie

O altă provocare a fost numărul mic de medici de familie din regiune care au dorit să se implice în proiect. Doar 10% s-au înrolat în program, iar dintre ei, unii au testat foarte puţin, au menţionat reprezentanţii COPAC și SUUMC. Motivele pentru care medicii nu au dorit să se implice au fost lipsa timpului, faptul că unii nu aveau asistente medicale sau erau reticenţi în a folosi tehnologia, precum și sumele mici primite pentru consultaţiile realizate în proiectul de screening.

Ceea ce pare să conteze foarte mult în reușita unor astfel de proiecte este implicarea asistentelor medicale din cabinetele medicilor de familie și posibilitatea ca ele să fie plătite pentru munca depusă în programul de screening. „Cel puţin în zona Craiova, au fost plătite și asistentele medicale de o organizaţie parteneră. (...) Poate că în viitor merită gândită și această perspectivă și văzut, prin prisma ei, cât de important este să motivăm cu adevărat și asistentele medicale”, a conchis dr. Daciana Toma, coordonatorul medical al ROCCAS II București-Ilfov.