Studiile clinice sunt încă defectuos reglementate și insuficient promovate în România și nu reprezintă o opțiune pentru pacienții români, așa cum există pentru pacienții din alte țări dezvoltate; acesta este mesajul unei dezbateri publice care a avut loc la București în urmă cu două săptămâni la care au participat reprezentanții companiilor Pharma, împreună cu cei ai companiilor coordonatoare de studii clinice, medici și pacienți.
În prezent, se constată că o serie de reglementări blochează desfășurarea studiilor clinice prin diferite situații care îngreunează atât aprobarea studiilor clinice, cât și desfășurarea lor. Astfel, studiul realizat de KPMG pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Companiilor Coordonatoare de Studii Clinice din România (ACCSCR) arată că durata medie pentru aprobarea studiilor clinice în țara noastră este de trei ori mai mare decât în alte țări, de exemplu Ungaria sau Lituania. Această întârziere a dus de multe ori la închiderea unor studii imediat după ce se primea aprobarea în România, din cauza înrolării competitive din celelalte țări.
De asemenea, piedici sunt și pentru medicii care pot conduce studii clinice. Aceștia sunt într-o situație cel puțin ciudată din acest punct de vedere, din cauza unor potențiale conflicte de interese, dacă au funcții de conducere sau fac parte din comisii de specialitate. Putem considera chiar că reglementările în vigoare, prin transparentizarea excesivă, depășesc limitele rezonabile și afectează grav desfășurarea profesiunii medicale, împiedicând medicii experți în anumite domenii să își desfășoare activitatea medicală curentă și de cercetare medicală.
Percepția publică asupra studiilor clinice a fost de asemenea denaturată în ultimul an prin generalizarea unor cazuri punctuale de fraudă, mergând pe ideea că studiile clinice sunt experimente pe pacienți, din care medicii câștigă bani. Colegiul Medicilor din Municipiul București a luat poziție în mod repetat față de afectarea gravă a imaginii medicului în societatea românească, așa cum a menționat prof. dr. Cătălina Poiană, președinta CMMB. Probabil că și aceste percepții au dus la ezitarea autorităților în susținerea activității de studii clinice, în detrimentul major al pacienților și chiar al bugetului. Studiu amintit mai arăta și faptul că, în anul 2015, industria studiilor clinice a contribuit cu 98 de milioane de euro la bugetul de stat, dintre care 26 de milioane de euro au fost taxe plătite pentru efectuarea de studii clinice.
În cadrul aceleiași dezbateri, asociațiile de pacienți au reclamat faptul că există afecțiuni care încă nu beneficiază de tratament, iar cercetarea dezvoltată prin studiile clinice ar reprezenta o șansă pentru aceste categorii de pacienți. Totodată, trebuie amintit faptul că în consensuri și ghiduri internaționale de tratament pentru multe boli acute sau cronice studiul clinic există ca opțiune de tratament chiar de primă linie; se poate considera că orice tratament inovator ar reprezenta un avantaj față de opțiunea standard de tratament existentă. De aceea, trebuie ca lumea medicală, dar și societatea civilă să înțeleagă că studiile clinice reprezintă chiar o parte a activității medicale care se desfășoară în avantajul pacientului, iar o serie de pacienți care beneficiază în prezent de un tratament standard mai puțin eficient pot avea șansa unui tratament cu răspuns terapeutic superior celui oferit de practica medicală curentă.
Având în vedere că potențialul pe care îl are România în ceea ce privește desfășurarea studiilor clinice este mare prin numărul mare de locuitori și prin faptul că are un proces eficient de recrutare a pacienților, iar calitatea datelor colectate este comparabilă cu cea din țările vecine și standardele de bună practică sunt în linie cu cele europene, este necesar să se îmbunătățească exploatarea acestui potențial.
În acest sens este o nevoie acută în România de a se promova studiile clinice ca parte a practicii medicale curente, și a politicii de sănătate publică. Autoritățile române trebuie să pună accent mult mai puternic pe această activitate de cercetare clinică și să o reglementeze, astfel încât medicii să nu mai fie blocați de false conflicte de interese, studiile clinice să fie aprobate eficient încât să atragă companiile coordonatoare și sponsorii către România. De asemenea, studiile clinice ar trebui să fie mediatizate, cu ajutorul Ministerului Sănătății, ca o opțiune de tratament.