Newsflash
Dosar

SMT, concluzii și perspective

de Dr. Monica Papaianu - iun. 28 2024
SMT, concluzii și perspective

Domeniile de utilizare a stimulării magnetice transcraniene sunt azi din ce în ce mai largi și includ ameliorarea funcţiilor cognitive.

Stimularea magnetică transcraniană (SMT/rTMS) este folosită în ramuri ale cercetării teoretice, cum ar fi neurofiziologia, neurobiologia și neuroimagistica cerebrală. Dar și în domenii clinice, cum ar fi psihiatria, neurologia, algologia sau tratamentul durerii, precum și, tot mai des, în reabilitarea funcţională și tratamentul deficitelor neurocognitive. În ziua de azi, incidenţa unor maladii neurodegenerative precum Alzheimer sau demenţa senilă crește foarte mult în populaţiile occidentale după o anumită vârstă. Pentru acești pacienţi, se dezvoltă protocoale terapeutice care vizează optimizarea competenţelor cognitive, ameliorarea capacităţilor de înţelegere și de utilizare a limbajului, dar și creșterea performanţelor cognitive globale, precum și ameliorarea comportamentului psihosocial (1).

Terapia maladiei Parkinson utilizează tot mai des rTMS, pentru ameliorarea tulburărilor cognitive, dar și pentru îmbunătăţirea memoriei și creșterea eficienţei cognitive globale, prin utilizarea câmpurilor magnetice produse prin rTMS (2). Un alt domeniu în care rTMS ar putea deveni o tehnică des utilizată și în care există din ce în ce mai multe studii publicate este pediatria. Cercetările se referă la tulburările de spectru autist, precum și la tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenţie, dar mai sunt necesare studii de bună calitate metodologică pentru a stabili protocoale clinice.

Neuroergonomia, un domeniu nou

În presa generală a crescut, de asemenea, numărul articolelor ce vorbesc despre utilizarea rTMS pentru ameliorarea funcţiilor cognitive, în general. Astfel, Luber și Lisanby (3) enumerau deja în 2014 mai mult de 60 de articole în care se vorbea despre ameliorarea funcţiilor cognitive prin utilizarea stimulării magnetice transcraniene. Aceasta se explica prin activarea neuronală pentru o scurtă perioadă, rezultată din ameliorarea transmiterii simpatice și creșterea potenţialelor postsinaptice excitatoare. 

Acest efect este de scurtă durată, dar prin ședinţe repetate de rTMS  se poate obţine o  potenţializare a efectelor pozitive pe termen lung.
În anii 2000 a apărut o nouă ramură a neuroștiinţelor: neuroergonomia. O lucrare importantă o constituie cartea profesorului Raja Parasuraman, psiholog, și a profesorului Matthew Rizzo, medic. Aceștia au pus bazele noii știinţe, ce poate fi definită ca fiind aplicarea în domeniul ergonomiei a teoriilor și metodelor știinţelor neurocognitive. Ergonomia se ocupă de om în domeniul său profesional, iar neuroergonomia încearcă să pună în aplicare noile cunoștinţe din domeniul neuroștiinţelor, pentru a ameliora relaţia „om-mașină” sau pe cea de „operator-sistem”. 

Cunoașterea proceselor cognitive neuronale și noile progrese obţinute prin tehnici de imagistică cerebrală noninvazive, cum ar fi fRMI (imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională), permit vizualizarea proceselor și activităţii creierului uman în timp real. Astfel se pot analiza diferiţi parametri cu importanţă fundamentală în cadrul activităţii creierului, cum ar fi viteza motorie de manipulare a interfeţelor digitale, atenţia, memoria de lucru sau controlul motor.  

Se încearcă ameliorarea și adaptarea tehnologiilor și a capacităţilor creierului uman prin intermediul neuroștiinţelor. Iar tehnicile de stimulare a creierului, din care fac parte și rTMS, și, cum vom vedea într-un alt articol, DCS (transcranial direct curent stimulation), și stimularea cerebrală prin curent electric direct, pot fi utilizate pentru a ameliora funcţiile cognitive și capacităţile de atenţie spaţio-vizuală – în final, interfaţa „om-mașină”.  Experţii ridică multe probleme etice în acest domeniu, unde este nevoie de multe alte studii, precum și de o abordare etică, pentru a evita derive tehnologice 
de orice fel.


Bibliografie
1. Lefaucheur JP, André-Obadia N, Poulet E, Devanne H, Haffen E, Londero A, Cretin B, Leroi AM, Radtchenko A, Saba G, Thai-Van H, Litré CF, Vercueil L, Bouhassira D, Ayache SS, Farhat WH, Zouari HG, Mylius V, Nicolier M, Garcia-Larrea L. Recommandations françaises sur l'utilisation de la stimulation magnétique transcrânienne répétitive (rTMS) : règles de sécurité et indications   thérapeutiques [French guidelines on the use of repetitive transcranial magnetic stimulation (rTMS): safety and therapeutic indications]. Neurophysiol Clin. 2011 Dec;41(5- 6):221-95. French. doi: 10.1016/j.neucli.2011.10.062. Epub 2011 Nov 10. PMID: 22153574
2. Pascual-Leone A, Valls-Solé J, Wassermann EM, Hallett M. Responses to rapid-rate transcranial magnetic stimulation of the human motor cortex. Brain. 1994 Aug;117 ( Pt 4):847- 58. doi: 10.1093/brain/117.4.847. PMID: 7922470
3. Luber B, Lisanby SH. Enhancement of human cognitive performance using transcranial magnetic stimulation (TMS). Neuroimage. 2014 Jan 15;85 Pt 3(0 3):961-70. doi: Epub 2013 Jun 13. PMID: 23770409; PMCID: PMC4083569

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe