Deși umanitatea este într-o continuă evoluţie, sănătatea sexuală încă reprezintă un subiect tabu, iar populaţia are noţiuni destul de limitate de educaţie sexuală.
Controalele regulate, dar și testarea pentru bolile cu transmitere sexuală sunt extrem de importante pentru păstrarea sănătăţii. Am discutat despre acest subiect cu câţiva medici, în contextul Săptămânii Sănătăţii Sexuale.
Bolile cu transmitere sexuală au un impact semnificativ asupra sănătăţii sexuale și reproductive. La nivel mondial, peste un milion de astfel de afecţiuni sunt transmise zilnic. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în 2020, în lumea întreagă s-au înregistrat 374 de milioane de infecţii, iar una din patru a fost o boală cu transmitere sexuală. Cele mai răspândite au fost: clamidioza (129 de milioane), gonoreea (82 de milioane), sifilisul (7,1 milioane) și trichomoniaza (156 de milioane). Deși aceste afecţiuni sunt prevenibile 100%, există peste 20 de milioane de noi cazuri, anual, în SUA, și ratele continuă să crească. În plus, 1,2 milioane de americani trăiesc cu HIV.
Prevenţia este, poate, cel mai important aspect al sănătăţii fizice și mintale, subliniază Gabriel Brumariu, coordonator programe la Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală: „Tratamentul este de regulă răspunsul unei condiţii de sănătate care poate afecta mai mult sau mai puţin, atât fizic, cât și psihic un individ. Prin prevenţie, costurile tratamentului sunt eliminate sau cel puţin diminuate, facilitând astfel trăirea unei vieţi mai liniștite”.
În România, 22,5% dintre adolescenţi au primul contact sexual înainte de 15 ani. (Gabriel Brumariu)
Săptămâna dedicată sănătăţii sexuale este un eveniment important care ne aduce aminte, dacă aveam cumva motive să uităm, cât de importantă este sănătatea sexuală și reproductivă de când ne naștem și până murim și cât de important este să mergem la consult medical de specialitate, periodic, pentru a preveni, nu pentru a trata o afecţiune, a conchis acesta.
BTS, o problemă în țara noastră
Dr. Codruţa Dijmărescu este medic specialist Obstetrică-Ginecologie în cadrul Enayati Medical City. În interviul pe care ni l-a acordat, ne-a explicat ce înseamnă sănătate sexuală și cât de des ar trebui să viziteze pacientele medicul ginecolog.
Bolile cu transmitere sexuală (BTS) reprezintă o problemă reală a secolului în care trăim, a subliniat medicul. Conform statisticilor OMS, România se clasa acum câţiva ani în primele zece state din Europa în ceea ce privește incidenţa infecţiilor cu transmitere sexuală. „Peste 30% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani nu folosiseră prezervativul la primul contact sexual, iar 16% dintre aceștia nu l-au utilizat niciodată. În plus, 90% dintre acești tineri nu se testaseră vreodată pentru depistarea unei boli cu transmitere sexuală”, a adăugat specialista.
Din păcate, în ţara noastră, foarte multe paciente nu au nici măcar noţiunile elementare privind bolile cu transmitere sexuală și prevenţia lor. Informarea, în cele mai multe cazuri, se face de pe internet sau de pe reţele sociale, astfel încât pacientele nu deţin suficiente date de natură medicală pentru a înţelege adevăratele riscuri la care se expun și principalele semne sau simptome ce caracterizează aceste patologii.
De asemenea, rușinea și alte concepte învechite provoacă prezentarea tardivă la medic, întârzierea diagnosticului și a iniţierii tratamentului.
Care sunt consecinţele BTS dacă acestea nu sunt tratate corespunzător?
Infecţiile cu transmitere sexuală sunt determinate de o varietate de agenţi patogeni - virusuri, bacterii, paraziţi. Virusul HPV (Human Papilloma Virus) este asimptomatic în cazul bărbaţilor, dar poate genera cancer de col uterin în cazul femeilor. Candidoza, clamidioza, trichomoniaza, de exemplu, sunt afecţiuni mult mai ușoare comparativ cu simptomatologia și manifestarea clinică a HPV sau HIV, dar, dacă mai adăugăm și posibilitatea contractării sifilisului, cred că trebuie să ne gândim serios dacă merită riscul să avem contacte sexuale neprotejate cu diverși parteneri.
Un număr crescut de agenţi patogeni transmiși pe cale sexuală determină afecţiuni asimptomatice. Sau, în cazul în care o persoană infectată prezintă simptome, acestea sunt tardive și semnalează o evoluţie îndelungată a bolii, care poate avea consecinţe severe pe termen lung, fiind mult mai dificil de tratat. Printre aceste complicaţii se numără durerea pelvină, inflamaţia oculară, artrita, boala inflamatorie pelvină, boli cardiovasculare, infertilitate sau anumite cancere, precum cel de col uterin asociat cu HPV.
Când ar trebui realizat primul consult ginecologic?
Multe adolescente își încep viaţa intimă fără să conștientizeze responsabilităţile care vin odată cu această decizie, dar și cele necesare înainte de acest moment.
De aceea, eu recomand ca prima vizită la medicul ginecolog să aibă loc în jurul vârstei de 14-15 ani. Pentru o adolescentă, prima vizită va însemna, de fapt, o discuţie cu medicul, fără control.
Primul consult propriu-zis ar putea fi făcut atunci când trebuie efectuat și primul examen Babeș-Papanicolau, adică la un an de la începutul vieţii sexuale.
În ce constă screeningul anual pentru prevenirea BTS?
Testul Babeș-Papanicolau reprezintă mijlocul de diagnostic primar pentru screeningul cancerului de col uterin. Toate femeile trebuie să facă periodic acest test (o dată la trei ani pentru femeile fără istoric de citologii modificate și anual sau la șase luni pentru cele cu rezultate anormale) împreună cu controlul ginecologic, acestea făcând parte din analizele de rutină necesare pentru a avea grijă de sănătatea lor. Totuși, acest test nu oferă informaţii despre existenţa în organism a bolilor cu transmitere sexuală.
Există teste specifice pe care este bine să le repetăm periodic pentru a exclude prezenţa infecţiilor cu transmitere sexuală sau pentru a le identifica și a le trata corespunzător. Din aceeași recoltare se pot efectua atât citologia Babeș-Papanicolau în mediu lichid cu precitire automatizată, cât și testarea HPV sau teste pentru diverse infecţii cu transmitere sexuală. Cu ajutorul probelor de sânge pot fi depistate la timp sifilisul, herpesul, hepatitele B, C, precum și infecţia cu HIV.
De asemenea, în prezent sunt disponibile inclusiv teste de urină pentru identificarea chlamydiei și gonoreei, ceea ce face ca analizele să devină mai ușor de realizat. În orice caz, medicul ginecolog este cel care va ști întotdeauna să recomande testele potrivite care pot depista eventualele probleme.
Cum credeţi că ar trebui îmbunătăţită educaţia sexuală în România?
Cred că tinerii trebuie să fie pregătiţi pentru începerea vieţii sexuale, să cunoască riscurile la care se pot expune și cum se pot proteja de bolile cu transmitere sexuală, dar și de sarcinile neplanificate. Informarea trebuie făcută din timp, înaintea începerii vieţii sexuale, cu termeni adecvaţi fiecărei vârste. Mi se pare salutar, în acest context, faptul că avem acum o lege ce prevede ca în școli să se deruleze, din septembrie 2023, și activităţi de educaţie sanitară, începând din clasa a VIII-a. Este un pas înainte, chiar dacă timid.
Care este impactul BTS asupra fertilităţii?
Netratate pentru o perioadă lungă de timp, aceste boli pot determina modificări la nivelul aparatului reproducător care, în anumite cazuri, afectează inclusiv fertilitatea. Ele evoluează silenţios și au efecte negative atât asupra fertilităţii feminine, cât și a celei masculine. Agentul patogen poate rămâne în organism mult timp, chiar la ani distanţă de la infecţie. Boala este asimptomatică sau are simptome aproape insesizabile, dar acest lucru nu înseamnă că nu există afectare la nivelul sistemului reproductiv.
Care sunt cele mai frecvente astfel de afecţiuni?
Două dintre cele mai frecvente afecţiuni de acest tip sunt infecţia cu chlamydia și gonoreea. Cel mai adesea, acestea trec neobservate și pot conduce în final la boală inflamatorie pelvină, ceea ce dublează riscul de infertilitate. După fiecare episod de boală inflamatorie pelvină, riscul de infertilitate crește: la 12% la femeile care au suferit un singur episod, la 25% după două episoade și la 50% după trei sau mai multe episoade.
Așadar, cu cât o boală cu transmitere sexuală este diagnosticată mai devreme, cu atât va avea un impact negativ mai redus asupra fertilităţii. În cazul în care o persoană este totuși diagnosticată cu o BTS, trebuie să se asigure că și partenerul este testat și tratat, pentru a evita reinfectarea. Tratamentul trebuie continuat pe toată perioada recomandată, chiar dacă simptomele dispar între timp.
***
Săptămâna Sănătăţii Sexuale este marcată, anual, în a doua săptămână a lunii septembrie. Anul acesta - în perioada 12-18 septembrie. Cu acest prilej, sunt readuse în atenție importanţa sănătăţii sexuale pentru starea de bine a organismului și importața prevenției.
Cele mai importante bacterii implicate în apariţia bolilor cu transmitere sexuală care trebuie tratate și investigate sunt: ureaplasma, mycoplasma, chlamydia și gonoreea, consideră dr. Diana Mihai, medic specialist Obstetrică-Ginecologie și specialist în infertilitate, medicină regenerativă, estetică ginecologică. Testarea pentru identificarea lor ar trebui făcută anual, a adăugat aceasta.
Dincolo de apariţia bolii inflamatorii pelvine, prezenţa acestor bacterii la nivelul trompelor uterine determină înfundarea acestora și, astfel, imposibilitatea obţinerii unei sarcini. Aceste infecţii pot fi prevenite prin utilizarea prezervativului, dar și prin screening anual.
Infecţia cu HPV determină leziuni la nivelul colului uterin, care pot fi minore, necesitând tratament pe o perioadă de trei-șase luni, sau pot fi leziuni mai importante, care necesită intervenţie chirurgicală, a adăugat dr. Diana Mihai. Ulterior, dacă nu sunt diagnosticate și tratate la timp, pot determina apariţia cancerului de col uterin, de vagin, vulvar, penian sau orofaringian. „Este necesar testul Babeș-Papanicolau, o genotipare HPV pentru a determina dacă există vreo tulpină a virusului. În cazul în care este prezentă, investigaţiile se completează cu o colposcopie pentru a depista prezenţa unor leziuni și a le împărţi pe diverse grade de severitate”, a adăugat specialista.
Aceasta a amintit că infecţia HPV poate fi prevenită doar prin vaccinare, deoarece utilizarea prezervativului nu oferă o protecţie completă. Vaccinarea se face începând cu 9 ani, atât la fete, cât și la băieţi, până la aproximativ 40 de ani: „În România suntem pe primul loc la infecţia cu HPV și la rata de mortalitate, deoarece foarte puţine persoane sunt vaccinate și puţini știu despre genotiparea HPV”.
Dr. Diana Mihai a adăugat că, în România, educaţia sexuală este în continuare considerată un subiect tabu, deoarece se crede că în cazul în care copiii au acces la aceste informaţii își vor începe viaţa sexuală mai devreme: „Trebuie să fim conștienţi că în vremurile noastre, de la vârste foarte fragede, copiii au acces la informaţii prin intermediul internetului, dar, de multe ori, acestea sunt eronate sau îi împing să facă lucruri necugetate. Educaţia sexuală nu ar face decât să îi înveţe ce este bine să facă, metode de protecţie și cum să prevină o sarcină”.
Specialista a reamintit că România este pe primele locuri la sarcinile apărute la adolescente, iar educaţia sexuală nu doar că ar scădea rata de infecţii cu transmitere sexuală, dar și pe cea a sarcinilor nedorite. În opinia ei, pacientele ar trebui să fie informate că nu este o rușine să meargă la medicul ginecolog și ar trebui să aibă acces la vaccinarea gratuită împotriva HPV. „În alte ţări se vaccinează inclusiv băieţii. Toată populaţia se vaccinează de la 9 până la 42-44 ani”, a conchis dr. Diana Mihai.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe