Unul dintre motivele posibile citate de autori ar fi faptul că părinţii acestora au avut dificultăţi mai mari de a jongla cu jobul bine plătit și cu nevoia de a petrece timp cu copiii și de-a avea grijă de ei în timp ce școlile au fost închise. De asemenea, presiunea și riscul de a contracta COVID au avut consecinţe asupra familiilor în care părinţii erau angajaţi în poziţii-cheie și nu au putut lucra de acasă.

        Studiul a analizat date provenind de la 9.272 de copii, parte a UK Household Longitudinal Study. Sănătatea psihică a tinerilor a fost raportată de părinţi folosind un chestionar standardizat, în perioada 2011-2018, când copiii aveau vârste cuprinse între 5 și 8 ani. Detalii privind sănătatea psihică au fost înregistrate pentru aceiași copii și în timpul pandemiei, în iulie 2020, septembrie 2020 și martie 2021. 

        Rezultatele au arătat că în familiile mai bogate, copiii au înregistrat declinuri mai abrupte ale sănătăţii psihice în timpul pandemiei comparativ cu cei mai puţin avantajaţi, care aveau din start niveluri mai scăzute ale acestui parametru. De exemplu, diferenţa medie între scorurile copiilor cu părinţi care nu aveau un job și cei cu părinţi angajaţi era de 2,35 de puncte prepandemic. În timpul pandemiei ea a scăzut la 0,02 puncte..