Datele Raportului Global privind Supravegherea Rezistenței la Antibiotice 2025, publicat recent de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), au arătat o creștere a rezistenței la antibiotice  în peste 40% dintre combinațiile agent patogen-antibiotic monitorizate, în perioada 2018-2023, cu o creștere medie anuală de 5-15%.

Potrivit OMS, la nivelul anului 2023, una din șase infecții bacteriene confirmate în laborator a fost rezistentă la tratamentele cu antibiotice. Cel mai frecvent, rezistența la antibiotice a fost întâlnită în infecțiile urinare – aproximativ 1 din 3 cazuri – și cele sanguine (1din 6 cazuri). 

Cele mai multe cazuri de infecții cu bacterii rezistente la antibiotice se înregistrează în Asia de Sud-Est șu regiunile Mediteranei de Est – circa 1 din 3 infecții, urmate de Regiunea Africană (1 din 5 cazuri). La polul opus se situează Regiunea Europeană (1 din 10 cazuri) și cea a Pacificului de Vest (1 din 11 infecții).

Bacteriile E.coli și K.pneumoniae, par a fi cele care cauzează cele mai multe probleme, 40% și respectiv 55% dintre infecțiile cu aceste bacterii fiind în prezent cele mai rezistente la tratamentul cu cefalosporinele de generația a treia, prima linie de tratament pentru aceste infecții. În Regiunea Africană proporția acestor infecții rezistente la tratament depășește chiar 70%, subliniază OMS.

Alte antibiotice esențiale, precum carbapenemele și fluorochinolonele încep să-ți piardă din eficiență în infecțiile cauzate de E. coli, K. pneumoniae, Salmonella, și Acinetobacter.  „Odinioară rară, rezistența bacteriilor la carbapeneme devine mai frecventă, ceea ce determină o restrângere a opțiunilor de tratament și o forțare a utilizării antibioticelor de ultimă instanță. Acestea sunt scumpe, greu de accesat și de multe ori indisponibile în țările cu venituri mici și medii”, au atras atenția reprezentanții OMS.