Mortalitatea asociată listelor de așteptare pentru un transplant de organe ar putea fi redusă dacă și în România s-ar introduce prelevarea de organe de la persoane aflate în moarte circulatorie (decedate prin stop cardiac), au arătat participanții la o conferință de presă organizată, recent, la Spitalul Clinic de Urgență București.

Modalitatea este deja utilizată în mai multe state, cu rezultate semnificative în ceea ce privește șansele la viață a celor care au nevoie de transplant. „Țările care au introdus conceptul de moarte circulatorie – Marea Britanie, Spania, Belgia – imediat au constatat o creștere a numărului de donatori. Sperăm să ajungem și noi cât mai curând în situația de a putea utiliza astfel de organe”, a declarat prof. dr. Irinel Popescu, în cadrul conferinței.

Însă pentru ca această metodă de prelevare de organe să poată fi introdusă în România trebuie îndepliniți mai mulți pași, a arătat prof. dr. Gabriel Onișcu, președintele Societății Europene pentru Transplant de Organe (ESOT): „Lucrăm la ora actuală împreună cu Societatea Română de Transplant la crearea unui protocol operator, cu un program foarte clar, pe care vrem să-l lansăm cu ocazia congresului din București (care va avea loc în toamnă – n.red) (...) de moarte circulatorie.” 

În același timp este nevoie de pregătirea personalului pentru a realiza această procedură, dar și de modificări în ceea ce privește așa-numita perioadă de no touch . În timp ce în diverse țări europene această perioadă este cuprinsă între 5 și 20 de minute, în România ea este mult mai mare. „În momentul de față, legea cadavrelor prevede, cred, un interval de două ore până să se declare pacientul mort, chiar dacă stopul cardiac s-a produs la un moment dat, ceea ce e mult prea mult. (...) Timpul până la care se începe perfuzia organelor nu trebuie să depășească cinci minute. Acest timp, dacă se prelungește, face organele inutilizabile ”, a punctat prof. dr. Irinel Popescu. 

Până în prezent, în țara noastră au fost identificate două unități sanitare unde s-ar putea realiza prelevarea de organe de la persoane aflate în moarte circulatorie: Spitalul Clinic de Urgență București și un spital din Iași. În România, mortalitatea asociată  listelor de aşteptare pentru un transplant hepatic este de 20%, o proporție mult mai ridicată decât în alte state. În plus, în țara noastră, indicația de transplant pentru hepatocarcinom este între 20 și 23% , în timp ce în Europa de Vest și Statele Unite aceasta este între 11-15%, a menționat dr. Speranța Iacob.