Desfășurarea seminarului în superbul Palat Béhague (construit între 1855 și 1867), care găzduiește Ambasada României la Paris, este o dovadă a legăturii tot mai strânse dintre sănătate și diplomaţie, a solidarităţii dintre statele europene în faţa unei provocări comune.

Creată în 1932, cu sediul la București, Uniunea Medicală Balcanică (UMB) a avut de la bun început limba franceză ca limbă oficială și s-a implicat permanent în promovarea sănătăţii, păcii și prieteniei în ţările balcanice și în susţinerea francofoniei.

La acest seminar au participat reprezentanţi ai Academiei Naţionale de Medicină a Franţei, ai ambasadelor ţărilor balcanice la Paris, ai Secţiilor Naţionale ale UMB din România, Bulgaria, Grecia, Serbia, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord, ca și ai diasporei.

În deschiderea seminarului au luat cuvântul prof. dr. Viorel Jinga (rector al Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București), prof. dr. Emil Ceban (rector al Universităţii de Stat de Medicină și Farmacie
„Nicolae Testemiţanu” Chișinău), prof. dr. Pierre-François Plouin (secretar adjunct al Academiei Naţionale de Medicină a Franţei), Sena Latif (Ambasada României de la Paris), prof. dr. Niki Agnantis (președinte de onoare Secţia Naţională a Greciei a UMB), părintele Răzvan Ionescu (Biserica Ortodoxă Română de la Paris) și subsemnata.

În cadrul seminarului, lideri de opinie din ţările balcanice au prezentat particularităţile pandemiei de COVID-19 în aceste ţări, date despre variantele SARS-CoV-2 ce au dominat în fiecare val al pandemiei, dar și experienţa sistemelor de sănătate în adaptarea la măsurile epidemiologice impuse de guvernele ţărilor respective.

De asemenea, s-au prezentat ratele de incidenţă și mortalitate induse de COVID-19 în ţările balcanice și Franţa, precum și elemente ale managementului epidemiologic, diagnostic și terapeutic ce au condus la aceste rezultate.

Un subiect de mare interes a fost analiza comparativă a ratelor de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în fiecare ţară, gradul de acceptare a acestor vaccinuri în rândul populaţiei, dar și impactul vaccinării asupra ratelor de morbiditate și mortalitate ale pacienţilor cu COVID-19.

Risc dublu de necesar de ventilaţie mecanică

Prof. dr. Yves Buisson (Academia Naţională de Medicină a Franţei) a adus în atenţia audienţei lecţiile care ar trebuie reţinute în urma numeroaselor valuri ale pandemiei și necesitatea unei mai bune adaptări a sistemelor de sănătate pentru a face faţă provocărilor unei astfel de situaţii epidemiologice.

Personal, am expus rezultatele unui studiu efectuat în Spitalul Clinic de Urgenţă București în cel de-al patrulea val al pandemiei, care au demonstrat că în perioada acestui val în România s-a înregistrat un mare număr de cazuri cu evoluţie severă, multe dintre ele cu asociere între varianta Omicron și alte variante, în special Delta. Acest studiu a relevat un risc de peste două ori mai mare de necesar de ventilaţie mecanică la pacienţii nevaccinaţi în comparaţie cu cei vaccinaţi.

Dr. Radu Ţincu (România) a abordat impactul „fake news” asupra managementului pandemiei, care poate afecta îngrijorător de mult încrederea populaţiei generale în personalul medical. Conf. dr. Mihai Craiu (România) a evidenţiat particularităţile infecţiei cu SARS-CoV-2 în rândul copiilor români și femeilor însărcinate.

Au fost dezbătute atât aspectele sociale, precum percepţia părinţilor cu privire la efectele infecţiei cu SARS-CoV-2 asupra sănătăţii copiilor, cât și consecinţele măsurilor epidemiologice impuse de această pandemie asupra dezvoltării armonioase a copiilor.

Investiţia în educaţie și în vulgarizarea știinţifică

O altă temă abordată a fost impactul pandemiei de COVID-19 asupra personalului medical. Datele din literatura de specialitate susţin creșterea nivelului de stres și anxietate în rândul personalului medical care s-a ocupat de îngrijirea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2.

Acest fenomen a fost explicat, pe de o parte, prin creșterea volumului de muncă, iar pe de altă parte, prin confruntarea cu o afecţiune cu management terapeutic într-o continuă schimbare și cu evoluţie imprevizibilă. Epidemiologul francez de origine română Mircea T. Sofonea, de la Universitatea din Montpellier, prezent la eveniment, a jucat un rol important în Franţa în perioada pandemiei, fiind premiat de statul francez pentru cercetările sale.

Acesta a vorbit, printre altele, despre rolul oamenilor de știinţă pe timp de criză, despre faptul că ţările care au investit mult în educaţie și în vulgarizare știinţifică au avut rezultate mai bune în termeni de control al pandemiei. Prof. dr. Minodora Mazur și prof. dr. Lucia Mazur-Nicorici (Republica Moldova) au comentat datele epidemiologice din Republica Moldova, care se confruntă în plus cu fenomenul „deșertelor medicale”.

Prof. dr. Valentina Petkova (Bulgaria) și prof. dr. Vladmila Bojanic (Serbia) au descris situaţia epidemiologică din aceste ţări și problemele
campaniilor de vaccinare. În viitor, inteligenţa artificială ar putea avea un rol important în lupta contra pandemiilor, așa cum a evidenţiat prezentarea profesorului Theodore Papaioannou (Grecia).

Experienţa pandemică a Republicii Macedonia de Nord a fost abordată de prof. dr. Ninoslav Ivanovski din perspectiva afectării renale a bolnavilor de COVID-19. Prof. dr. Marius Moga (România) a descris impactul materno-fetal al COVID-19 în România, în special necesitatea terapiei anticoagulante la femeile însărcinate.

Citiți și: Patologia cerebrovasculară în toate aspectele sale