Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Tatuajele în scop terapeutic, o etapă spre vindecare

Viața Medicală
Florentina Ionescu vineri, 26 februarie 2021

Tatuajul paramedical poate fi folosit pentru mascarea cicatricelor, reconstrucţie mamară cu simularea zonei areolare sau camuflarea zonelor alopecice. Ele au un rol și asupra încrederii în sine.

„Lumea este împărţită în două categorii de oameni: cei care au tatuaje și cei care se tem de oamenii cu tatuaje”, spune un proverb cu autor necunoscut. Lăsând la o parte ideile preconcepute la care face referire proverbul, am aflat că există o a treia categorie de oameni, formată din pacienţii care apelează la tatuajele paramedicale, numite, pe scurt, și tatuaje medicale. Ele au un rol și asupra încrederii în sine.

Tatuaj realizat de Costi Azoiței

Această procedură de micropigmentare (tatuajul paramedical) poate fi folosită pentru mascarea cicatricelor posttraumatice sau chirurgicale, reconstrucţie mamară cu simularea zonei areolare prin tatuare sau chiar camuflarea zonelor alopecice asociate anumitor tipuri de alopecii, a explicat dr. Alice Șapcă, medic dermatovenerolog.

Potrivit acesteia, persoanele diagnosticate cu vitiligo pot beneficia și ele de o astfel de procedură precum tatuajul în scop terapeutic, însă doar dacă afecţiunea este stabilă și nu mai există semne de evolutivitate ori tratamentele medicale nu mai au răspuns.

„Asociat acestei boli dermatologice [vitiligo] există așa-numitul efect Koebner, care implică stimularea depigmentării asociată unui traumatism local cutanat. Astfel, în faza iniţială de activitate a bolii, tatuarea poate duce chiar la stimularea extinderii petelor depigmentate sau la apariţia de novo în zone anterior neafectate”, a declarat medicul Alice Șapcă pentru Viaţa Medicală.

Dacă, în general, există o vindecare defectuoasă a tegumentelor și tendinţa de formare a keloidelor, nu indic să fie efectuate tatuaje la nivel cutanat. În plus, unele tipuri de pigment pot da reacţii inflamatorii granulomatoase care, la nivelul cicatricelor, sunt și mai frecvente, tocmai de aceea fiind necesară uneori o evaluare atentă dermatologică. (Dr. Alice Șapcă)

Aceasta a ţinut să precizeze că avantajul micropigmentării petelor din vitiligo este discutabil din punct de vedere estetic, mai ales în contextul în care bronzarea pielii poate duce la un aspect neuniform al pigmentului, comparativ cu cel plasat la nivelul tatuajului.

De aceea, conchide dermatovenerologul, balanţa beneficiu-dezavantaj estetic trebuie stabilită în cazul persoanelor cu vitiligo și în urma evaluării dermatologice la cabinet.

Ce se ascunde sub un model complex

Costi Azoiţei este tattoo artist cu un CV impresionant și cu o vastă experienţă în domeniul tatuajelor: este fondatorul și președintele Asociaţiei Tattoo & Piercing România.

Am discutat cu el despre acoperirea cicatricelor și despre schimbările emoţionale care se produc chiar sub ochii lui în ceea ce-i privește pe clienţi: mulţi dintre ei ascund sub un model complex (care poate include păsări, flori, fluturi, diverse tipuri de animale mitologice ș.a.) o cicatrice de dimensiuni mari, semnele unei arsuri ori ale unei boli dermatologice, cum ar fi vitiligo. Pe lângă termenul de tatuaj medical, în lumea lui Costi Azoiţei se mai folosește și termenul de „cover scars”.

Cel mai traumatizant aspect, din punct de vedere psihologic, spune el, este faptul că multe femei care au rămas cu cicatrice în urma operaţiilor de cancer mamar îi trec pragul salonului. Fostele paciente apelează la talentul său pentru a le „reconstrui” areola sânului prin tatuaj: „Încerc să le acopăr cicatricele respective cu nuanţe de culoare cât mai apropiate de culoarea pielii”.

De-a lungul anilor, la salonul lui au venit diferite persoane, chiar foști pacienţi – de la cei cu cicatrice și cei cu arsuri, până la persoane care vor să acopere „tot felul de semne din naștere” cum ar fi acele semne de pe piele numite, popular, „pete de vin”. 

Când pacientul se lasă pe mâna tattoo artistului

Pe Nadia Tătar, din Arad, am cunoscut-o prin intermediul lui Costi Azoiţei. Tânăra a fost de acord să îmi împărtășească povestea ei emoţionantă, descriindu-mi cum a ajuns la salonul lui Costi și cum creaţia lui i-a schimbat viaţa.

La vârsta de doi ani și jumătate a avut un accident casnic – o oală cu apă clocotită s-a vărsat pe ea. În urma evenimentului tragic au rămas mai multe cicatrice. Peste mai bine de patru decenii, tânăra a început să se documenteze pe internet, căutând informaţii pe site-urile tatuatorilor care aveau în portofoliu acoperiri de cicatrice.

„Într-un final am ajuns la Andrei Florea (...). El, totuși, după ce a cugetat, mi-a zis să mă duc la
Costi Azoiţei”, a explicat Nadia Tătar cum a început aventura ei în lumea tatuajelor care acoperă cicatricele.

Și-a făcut, deci, o programare la salonul lui Costi Azoiţei, s-au întâlnit prima oară la sfârșitul lui 2017 și au discutat, chiar dacă tânăra avea temeri și o mulţime de întrebări. Întregul proces de tatuare a durat aproape un an:

„Am început undeva prin martie, în 2018, și am terminat pe la sfârșitul aceluiași an. De fapt, în martie 2019 am avut ultimele ședinţe, cele de retuș. Hai să nu zic [că a durat] chiar un an, dar opt luni au fost sigur. Uneori am avut și două ședinţe pe lună. [Am avut în total] cam 11-13 ședinţe, ceva de genul ăsta”.

A fost un proces etapizat, în care cuvântul de bază a fost încrederea în cel care creează tatuajul pe piele.

Nevoia de a te obișnui cu schimbarea

Tânăra recunoaște că a comunicat foarte bine cu tattoo artistul și că, într-adevăr, Costi a înţeles exact ce își dorește ea de la acest tatuaj. Procesul acesta de tatuare, de-a lungul acelor luni, a făcut-o să înţeleagă că, de fapt, ea nu stătea bine cu propria persoană, psihologic vorbind, și nu putea să-și privească corpul.

„Am observat că, de fapt, nu făceam tatuajul acesta pentru ceilalţi și pentru felul în care eram privită atunci când mergeam pe plajă, de exemplu”, recunoaște Nadia Tătar.

Chiar de la prima ședinţă, poate chiar de dinaintea ei, spune ea, începe un proces alcătuit din mai multe straturi, fiind vorba în esenţă despre o transformare „în care înveţi să accepţi diferenţa și noutatea, chiar dacă este spre bine, că vezi când ieși dintr-o chestie care ţine de 40 de ani”.

Chiar dacă tatuajul de acoperire este un lucru frumos pe piele, tânăra din Arad a subliniat că tot este nevoie de timp pentru ca persoana să se obișnuiască cu faptul că cicatricea sau semnul nu se mai vede.

Ar fi frumos ca lucrul acesta [tatuarea în scop terapeutic] să fie însoţit și de un suport psihologic. Ar fi frumos să ajungă pe asigurarea medicală a fiecărui om care trece printr-o nenorocire, indiferent de natura ei. (Nadia Tătar)

După ce s-a încheiat ultima ședinţă de tatuare, Nadia și-a acordat un an în care a cugetat ca să vadă ce a însemnat pentru ea această etapă din viaţă:

„Ședinţele se terminau foarte emoţionant, pentru că ceea ce se realiza era absolut fabulos. Eu mi-aduc aminte și acum că prima schiţă – nu acoperire, ci doar tușul – înainte de a pune primul ac [pe piele] a fost «uau!» (râde), copleșitor. Dintr-odată nu se mai vedea nimic. Nu poţi să spui că la sfârșitul ședinţelor, când e gata tatuajul, atunci înţelegi ce se întâmplă. Înţelegi ce se întâmplă, de fapt, în tot timpul procesului, schimbările apar de prima dată și sunt copleșitoare!”.

În final, a ţinut să sublinieze Nadia Tătar, tatuajul medical reprezintă o schimbare enormă, pentru că pacientul trece inclusiv prin întrebări și situaţii de genul „«Vai, unde mi-a dispărut cicatricea?», pentru că ești atât de obișnuită și de înrădăcinată cu ea, încât nu te mai regăsești tu, ca individ”.

Zâmbete pe buzele doamnelor greu încercate

Andreea Bari își desfășoară activitatea într-un salon de tatuaje din Constanţa. De-a lungul carierei sale a făcut doar de două ori pigmentarea areolelor mamare și este de părere că în ultimii ani, această tehnică a devenit tot mai populară și mai căutată la noi în ţară.

Din păcate, spune ea, „nu este suficient de promovată și oamenii încă sunt reticenţi la posibilitatea unui tatuaj medical, chiar dacă el poate schimba viaţa cuiva”.

În salonul în care lucrează Andreea vin, în general, persoane care au cicatrice după o intervenţie chirurgicală sau în urma unor arsuri, ori semne inestetice. Printre clienţii săi se află, desigur, și femei care au avut o reconstrucţie de sân și care și-au dorit refacerea areolei prin tatuaj: 

„Sunt doamne care au optat pentru această soluţie, iar rezultatul este foarte aproape de realitate, tehnica de tatuare 3D a areolelor mamare fiind foarte profesională, oferă întotdeauna rezultate pozitive și readuce zâmbetele pe buzele doamnelor greu încercate”.

tatuaj realizat de Andreea Bari
Tatuaj realizat de Andreea Bari

 

Bineînţeles, spune Andreea Bari, tatuajul în scop terapeutic necesită o recomandare din partea medicului curant, mai ales că fiecare problemă medicală a pielii este diferită și trebuie o îndrumare directă din partea medicilor:

„Fiecare client este rugat să consulte un medic de specialitate înainte de obţinerea unei programări la tatuat, chiar noi apelăm la astfel de medici în cazul în care ne apar suspiciuni”.

Dermopigmentarea areolei nu este un moft

Am vorbit cu Gabriela Godeanu, make-up artist și dermopigmentist, despre ce înseamnă, de fapt, munca unui dermo­pigmentist în sfera tatuajelor paramedicale.

Dermopigmentistul este, după cum mi-a detaliat interlocutoarea mea, un specialist care știe să lucreze pe piele, are cunoștinţele necesare despre piele, despre bolile dermatologice și care cunoaște foarte bine pigmenţii cu care lucrează și aparatura necesară.

Bineînţeles, el trebuie să urmeze cursuri de specialitate și să capete experienţă. „Este foarte important să cunoști cel mai bine pielea, ca apoi să evaluezi și să poţi lucra – dacă se poate sau nu – pe cicatrice sau vitiligo, areolă mamară”, a punctat Gabriela Godeanu. Ea a subliniat că sunt multe paciente care, deși au învins un cancer de sân, nu apelează imediat la reconstrucţia mamară.

În opinia Gabrielei Godeanu, „este cea mai mare realizare ca pacientele să-și poată face reconstrucţia, plus că, în sfârșit, se simt și ele împlinite și întregi”. Desigur, „desenarea” areolei sânului prin dermopigmentare se face cu acordul medicului, spune ea, „în principiu, aproape după trei luni de la reconstrucţie”, aceasta fiind de altfel ultima etapă a reconstrucţiei. Și tot prin această procedură se pot acoperi și cicatricele din jurul sânului: „În general, doamnele preferă să își acopere doar acea cicatrice care se vede din decolteu”.

Colaborarea cu medicul chirurg, o regulă

Am vrut să aflu de la interlocutoarea mea dacă sunt și medici care le recomandă pacientelor această ultimă etapă în redobândirea feminităţii lor, și anume desenarea areolei sânului.

Mi-a mărturisit că în prezent colaborează cu doi medici din Capitală: dr. Ina Petrescu, de la Spitalul Universitar de Urgenţă București, și dr. Dragoș Zamfirescu, de la Clinica Zetta. Însă nu doar medicul chirurg plastician care are și specializare în reconstrucţia sânului este o sursă de informare.

Pacientele care au învins cancerul de sân discută pe grupuri dedicate, pe unele reţele de socializare, pentru a afla mai multe despre dermopigmentare:

„Sunt, într-adevăr, medici care știu despre această procedură și recomandă, ca o ultimă etapă, dermopigmentarea areolei mamare. Dar în general, doamnele respective se interesează, se cunosc între ele, există grupuri pe Facebook unde se documentează și așa mai află informaţii despre această procedură”, a detaliat Gabriela Godeanu.

dermopigmentare areola mamara foto de la Gabriela Godeanu (2)
Tatuaj realizat de Gabriela Godeanu

Tânăra mi-a povestit și că s-a confruntat cu situaţii mai puţin plăcute în mediul online, când unii internauţi au blamat-o pentru dermopigmentarea areolei, însă le-a explicat că această procedură „nu este absolut deloc un moft, cum ar fi, de pildă, buzele, sprâncenele sau conturul la ochi. Este ceva pentru sufletul nostru, ca noi [femeile care au avut reconstrucţie mamară] să ne simţim în sfârșit aproape împlinite ca un om întreg”.

Experienţa personală cu cancerul mamar, precum și lungul drum până la reconstrucţia sânului și etapa finală au făcut-o să aleagă acest domeniu și să ajute, la rândul ei, alte femei să își redobândească încrederea în sine și să se poată privi în oglindă.

Astăzi, spune ea, dermopigmentarea areolei este o necesitate pentru femeile care au trecut prin lupta cu cancerul mamar, boală care le lasă cu cicatrice foarte multe:

„Eu cred că este chiar necesară dermopigmentarea areolei, și chiar și acoperirea cicatricelor. Chiar este o necesitate. Nu este un moft, absolut deloc!”.

Din informaţiile oferite de Gabriela Godeanu, am aflat că:

  • Dermopigmentarea areolei se face într-o singură ședinţă, însă clientei i se recomandă un retuș la 30 de zile – cel mult la 45 de zile distanţă.
  • Tatuajul medical trebuie refăcut la 3-4 ani, pentru că pigmentul se elimină din corp.
  • Dermopigmentarea areolei durează aproximativ două ore, etapă în care sunt incluse explicarea procedurii, semnarea fișei, efectuarea desenului areolei, tatuajul în sine etc.
  • Clienta pleacă de la salon cu instrucţiunile de îngrijire a pigmentării areolei și cu o cremă pe care o aplică de două ori pe zi.
  • Areola tatuată trebuie îngrijită la fel ca orice rană, spălată cu apă călduţă și săpun și hidratată apoi prin aplicarea unei creme.

Condiţie esenţială: ţesutul cutanat să fie complet vindecat

Potrivit informaţiilor pe care ni le-a prezentat dr. Alice Șapcă, medic dermatovenerolog:

  • Orice zonă cutanată poate să fie propice tatuării dacă aceasta este integră și nu există factori negativi care pot influenţa vindecarea postprocedurală.
  • În cazul persoanelor care au suferit intervenţii chirurgicale reconstructive sau radioterapie locală în zona sânului, ţesutul cutanat trebuie să fie complet vindecat, cu cicatrice suple și fără semne de radiodermită – eritem, descuamare, fibroză, atrofie etc. – care, suprapuse unui tatuaj, pot duce la apariţia de ulceraţii și vindecare întârziată.
  • Deși reconstrucţia prin tatuare a areolei mamare aduce avantaje estetice majore persoanei în cauză, această procedură trebuie efectuată la distanţă de intervenţia medicală, când nu mai există riscuri ca tatuarea să fie un dezavantaj. 
Dr Alice Sapca medic dermatolog
Dr. Alice Șapcă

Când femeia se simte din nou femeie

Eu adesea spun că sânul este un organ-simbol al feminității și aspectul lui este deosebit de important din toate punctele de vedere: psihologic, sexual, afectiv. Când o femeie primește un diagnostic de cancer de sân, lumea ei se prăbușește, întreaga viață îi este dată peste cap, prioritățile sale se schimbă într-o clipă. 

lidia stoica psiholog facebook
Lidia Stoica, psiholog

 

O intervenție chirurgicală radicală asupra sânului femeii poate afecta semnificativ psihicul ei, în unele cazuri fiind necesare multiple ședințe de intervenție psihologică specifică, iar în unele cazuri, pacientele nu pot trece psihic [mai departe], resimțind mastectomia ca pe o mutilare definitivă, un act medical ireversibil. 

Pentru a diminua șocul și trauma psihică suferite în urma mastectomiei și a permite integrarea rapidă în familie și comunitate, este foarte important ca femeia să aibă opțiuni terapeutice și medicul să poată alege intervenția chirurgicală care este cea mai indicată pentru pacienta respectivă. Dar când vorbim despre opțiuni terapeutice care includ intervenții ca mastectomia, este important să vorbim de întregul lanț terapeutic până la recăpătarea întregii feminități, de întregul plan de tratament și recuperare. Adică și de reconstrucția sânului și a mamelonului (ca și componentă finală a reconstrucției).

Abia atunci, când inclusiv mamelonul este reconstruit, cel puțin vizual, femeia se simte din nou femeie, pe de-antregul recuperată, urmele intervenției chirurgicale de tipul „cea mai indicată” ( cea care, de fapt, deși este atât de radicală îi salvează viața) rămân undeva în urmă, estompându-se prin trecerea timpului. Timpul, care de data aceasta nu mai funcționează ca un start contracronometru în „lupta” cu boala, ci ca un indicator, ca o confirmare că a reușit să treacă peste această experiență de viață, că este o învingătoare a cancerului.

Evident, nu pentru orice femeie care a suferit o mastectomie cea mai mare recompensă este reconstrucția sânului și a mamelonului, însă pentru o mare parte dintre femei, reconstrucția sânului este importantă, de asemenea și a mamelonului.

În practică, am observat că unele paciente se simt confortabil cu micropigmentarea mamelonului în 3D, fără o intervenție chirurgicală, însă altele optează pentru reconstrucția chirurgicală a mamelonului din propria piele, cu micropigmentarea mamelonului și areolei, pentru a obține un efect cât mai apropiat realității. (Lidia Stoica, psiholog clinician) 

dermopigmentare areola mamara foto de la Gabriela Godeanu (3)

 

Etichete: tatuaj tatuaj medical dermopigmentare reconstructie mamara cancer san costi azoitei andreea bari

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.