Ligia Macovei 

Colecţia de Artă „Ligia şi Pompiliu Macovei”, parte a Muzeului Municipiului București (MMB), invită publicul iubitor de artă să descopere, până la 28 mai a.c., o serie de lucrări mai puţin cunoscute ale Ligiei Macovei. Discret amplasate în spaţiul casei, acestea sunt reunite sub genericul „Ligia Macovei în colecţii private”.

Continuând să scoată în evidenţă importanţa colaborării dintre instituţiile publice și colecţionarii privaţi și promovând ideea caselor de artist, secţia de artă a Muzeului Municipiului București reintegrează în spaţiul său o serie de lucrări de grafică ale Ligiei Macovei. Acestea aparţin colecţiei Eduard Uzunov, iar evenimentul vine în continuarea altor două, organizate în 2022, în colaborare cu Galeria de artă Rotenberg-Uzunov: o expoziţie cu ilustraţii la creaţia literară a lui Tudor Arghezi și lansarea unui album cu lucrările artistei. 

Prezentul eveniment oferă publicului ocazia de a se bucura de creaţii artistice accesibile în mod obișnuit unui cerc mai restrâns de iubitori de artă. În cadrul vernisajului, posesorul desenelor prezentate a anunţat că urmează să le doneze MMB, pentru ca acestea să poată fi expuse în cadrul Casei Macovei.

Portrete de familie și creaţii religioase

O altă casă de artist – al cărei sediu este în așteptarea reabilitării și renovării, dar al cărei patrimoniu este periodic scos în evidenţă și recontextualizat în cadrul diferitelor expoziţii tematice – este Casa Memorială Gheorghe Tattarescu, aflată și ea în subordinea MMB. Muzeografa Rodica Ion ne propune, la Palatul Suţu, tot până la 28 mai 2023, o incursiune în „Portretul feminin în opera lui Gheorghe Tattarescu”. 

Prin această expoziţie-medalion avem o imagine artistică, dar și istorică, asupra operei finite, dar și a modului de lucru al pictorului care, alături de Theodor Aman, a fost deschizător de drum pentru arta plastică românească. Ne sunt prezentate portrete de familie sau ale unor tinere anonime, în care artistul își dă măsura talentului prin compoziţie, detalii și ţinuta personajelor („Femeie tânără cu salbă”, ,,Femeie cu tamburină”). Acestea stau alături de creaţii de factură religioasă și multe schiţe folosite ca etape de lucru în cadrul amplelor proiecte de pictură murală bisericească.

Acest parcurs al creaţiei de la un desen la o lucrare finalizată este întotdeauna fascinant, iar expoziţiile dedicate lui Tattarescu ne dau de fiecare dată prilejul să îl analizăm și să încercăm să îl înţelegem.