M-am săturat de câţi ani vorbim despre „sistemul de sănătate care ar fi”, mai degrabă decât „sistemul de sănătate care este”. M-am săturat și de lupii moraliști politici.
Mai mereu pogorâţi dintr-un turn de fildeș, unde-au rumegat adânc consecinţe numai de ei știute, slobozesc maxime, aruncă afurisenii, promit diverse gogoriţe, după care se caută la gâlci tot prin ţări străine.
Nimeni, niciodată, n-a făcut un bilanţ autentic al stricăciunilor. Nimeni, niciodată, n-a publicat – transparent – o stare de fapt, o diagnoză a infrastructurii sanitare, de la cearșaf la cercevele. Și acolo unde bunul simţ îţi spune că dacă vrei „medicină de vârf”, ar fi cazul să rezolvi mai întâi „medicina de bază”. Paradoxul nesimţirii românești propune că și dacă baza-i coclită, noi tot cupolă de aur vom pune.
Un pact naţional pe sănătate este mai mult decât necesar. Acest bun al nostru, al tuturor românilor, a căzut pradă jefuitorilor, astfel că prea puţin mai contează câţi bani bagi în mașinărie. Numărul lor e irelevant. Suma cheltuitorilor – crucială.
În sistemul sanitar „care este”, valoarea unei vieţi a ajuns să fie conjunctă doar la interesul medicului, nicidecum al habitatului în care medicul trăiește și lucrează. Este rai și iad deopotrivă. Rai pentru că, în ciuda tuturor mizeriilor, continuăm să tratăm bolnavi și să salvăm vieţi. Iad pentru că mai bine de jumătate dintre cei pe care-i pierdem, anual, ar fi putut fi salvaţi.
O nouă sănătate cere câţiva pași fără de care nu se poate: dezlipirea ei de doctrina partinică (să fim serioși, nu există „stânga” sau „dreapta” în România, doar aceiași lupi în straie diferite de oaie), alipirea ei la unica instituţie garant al imparţialităţii, vezi Administraţia Prezidenţială, includerea sistemului sanitar public între verigile vitale siguranţei naţionale, ca și MAI, MAPN, și punerea ei la locul meritat strategic. Banul public, drept urmare, va putea fi cheltuit cu mai multă responsabilitate, și mai puţin sifonat către carteluri puse pe căpătuit, în timp ce mai ia foc o sală ATI sau mai explodează un salon cu pacienţi în el.
Atâta timp cât arcul guvernamental va rămâne putred, iar fotoliul ministerial, la îndemâna obișnuitelor combinaţii și parandărături, neam de neam n-are să vadă decât praf în ochi, promisiuni deșarte și periodice tăieri de panglici în acest morbid sat al lui Potemkin pe care-l experimentăm, zi de zi, bieţi mujici în mizerie.
Foto: pixabay.com
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe