Newsflash
OPINII

Ne trebuie o medicină nouă

de Dr. Gabriel DIACONU - mai 26 2023
Ne trebuie o medicină nouă

Medicina trece prin cicluri. Unele sunt o simplă spirală cumulativă. Din ce știm, învăţăm mai mult. Altele sunt într-o spirală derivativă. Din ce știm, învăţăm din greșeli.

Dar apoi, uneori, medicina trebuie să treacă și prin cicluri fundamentale ale filosofiei de practică. Aici vorbim, de fapt, de revoluţii.

Au existat revoluţii în medicină care au transformat faţa meseriei. Prima revoluţie a fost anatomică. O cunoaștere îndeaproape a corpului a obligat medicul să reconsidere cauza și manifestările bolii. Următoarea a fost microbiologică. Depășirea pragului de judecată medicală de la macro la microcosmosul corpului uman a cimentat pentru totdeauna relaţiile intricate între agresor și gazdă. După care, aflarea pietrei de temelie, codul genetic, a introdus un nou univers al medicinei moleculare și al acţiunii curative la nivel de nucleotidă.

Astfel de revoluţii au de-a face cu omul. Au mai puţin de-a face cu umanismul. Aici evoluţia n-a fost nicidecum la fel de liniară. Aceleași progrese care au permis tratamente mai bune au deschis ușa și către – uneori – inimaginabile abuzuri. Au găsit fundament pentru rasism, eugenie și, la limită, escalade ideologice către forme perverse de tiranie. Vreme de mult timp, ca ironie, pacientul a fost văzut drept o persoană a cărei boală n-ar trebui să-i ofere decât gratitudine, recunoștinţă în caz că doctorul va ști ce are și-l va trata.

O medicină bazată pe dovezi. Când mi-am început cariera acesta era sfântul crez al doctorilor de pretutindeni. Să practice o medicină bazată pe dovezi. Dovezile erau văzute cumva „abstract”, iar „standardul de aur” era puţin spre deloc înţeles de practicianul de rând, care-l lua de-a gata din studii și statistici.

Termeni precum calitatea vieţii pacientului, dreptul lui la refuz medical, etica îngrijirii compasionale, îngrijirea la sfârșitul vieţii sau importanţa calităţii relaţiei medic-pacient erau văzuţi ca (cel mult) periferici în discuţia terapeutică.

Pandemia de COVID-19, ca model acţional pentru medicina contemporană, a arătat limitele ecosistemelor. Principii care fac viaţa o prioritate absolută au generat inegalităţi, inechităţi și, nu rareori, abuz. Aceleași principii au falsificat, pe alocuri, menirea corpului medical de-a trata, îngriji și veghea omul aflat în suferinţă, astfel că medicii, uneori, au devenit veritabili gardieni ai libertăţii sau libertăţilor. Ceea ce merită o adâncă reflecţie.

Ne uităm la un viitor mai incert ca oricând. Eram obișnuiţi cu anumite cutume ale căror fundamente au fost zdruncinate de realitatea ultimilor ani. Deși medicii au salvat sute de milioane de vieţi, ei au văzut cum se duc și pier sute de milioane de oameni.

Ne trebuie o medicină nouă, centrată pe pacient, pe comunitate, pe nevoile ei culturale. O medicină dincolo de dovezi. O medicină care să-și propună și să rămână cu și despre oameni.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe