Galeria de Artă Orientală a fost inaugurată în urmă cu o săptămână, iar alături de ea se găsește Galeria de Artă Decorativă Europeană, despre a cărei deschidere v-am relatat la începutul anului. În acest mod armonios s-a încheiat un proiect de anvergură, care întregește colecţiile permanente ale Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) și oferă multiple posibilităţi de cunoaștere, dar și de educaţie prin cultură pentru publicul tânăr. 

Finalizarea acestei galerii a presupus convergenţa unor eforturi în care s-au implicat specialiștii și personalul administrativ din muzeu, autorităţile, dar și Asociaţia „Prietenii MNAR”, alături de alte asociaţii și de sponsori. Galeria este structurată în două secţiuni mari. Una este dedicată Orientului Apropiat și Mijlociu (zona de culturi islamice, secolele VII-XX), iar cealaltă – Orientului Îndepărtat (China, dinastiile Ming și Qing, secolele XIV-XX, și Japonia, secolele XVII-XX, epocile Edo, Meiji și Taisho).

Obiecte musulmane și chineze

Obiect important pentru credincioșii musulmani, covorul de rugăciune (chilim) este prezent în diferite variante în galerie, provenind din Turcia, Iran, dar și din alte ţări. Acest spaţiu cultural este ilustrat și prin piese vestimentare și de mic mobilier, obiecte de podoabă, ceramică sau arme. 

Cultura chineză este remarcabilă prin diversitatea materialelor utilizate pentru realizarea unei game de obiecte având atât rol decorativ, cât și destinaţii practice, dar și prin delicateţea decoraţiunilor realizate cu minuţiozitate. 

De la stampe pe pânză și hârtie, broderii fine și obiecte vestimentare, statuete din lemn, metal sau jad până la piese de mobilier și obiecte de ceramică pictată, toate ne introduc în atmosfera acelor locuri și veacuri îndepărtate.

Tradiţii japoneze

În spaţiul dedicat Japoniei remarcăm obiecte care scot în evidenţă tradiţia militară și spiritul de onoare al samurailor, costumele și armele tipice, asociate unui sistem de valori și de gândire unice în lume. Alături de ele, partea feminină este ilustrată prin universul specific gheișelor, cu evantaie și obiecte delicate. Ori cu serile de teatru și de ceai, așa cum apar pictate pe stampele semnate de artiști celebri, precum Utamaro, Hokusai ori Hiroshige. 

O menţiune aparte trebuie făcută despre rolul Ambasadei Japoniei la București în acest proiect. Ea a contribuit la realizarea „Camerei de ceai” – cea care încheie traseul prin galerie –, legată profund de tradiţia niponă a ceremoniei ceaiului. La evenimentul inaugural al galeriei au fost de altfel prezenţi, simultan, trei ambasadori ai Japoniei la București: cel aflat în funcţie în prezent, dar și doi predecesori care s-au implicat activ în acest proiect. Ei au dorit astfel să își arate sprijinul pentru o idee menită să susţină apropierea între cele două culturi.