Newsflash
Interviuri

Cancerul nu înseamnă condamnare la moarte

de Dorina Novac - iul. 10 2020
Cancerul nu înseamnă condamnare la moarte

Decizia terapeutică, în cazul unui pacient diagnosticat cu cancer, trebuie luată de o comisie multidisciplinară, spune dr. Oana Gabriela Trifănescu.

Decizia terapeutică, în cazul unui pacient diagnosticat cu cancer, trebuie luată de o comisie multidisciplinară, care să fie formată din oncolog, radioterapeut, chirurg, imagist, nutriţionist, anatomopatolog, psiholog, medic specialist în îngrijiri paliative, spune dr. Oana Gabriela Trifănescu. Într-un interviu pentru Viaţa Medicală, medicul oncolog a precizat că, în prezent, aceste comisii sunt destul de greu de întrunit din cauza timpului.

Dr. Oana Gabriela Trifănescu
Dr. Oana Gabriela Trifănescu

Dr. Oana Gabriela Trifănescu este medic primar oncologie la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din București, medic primar oncologie în cadrul Intermedicas și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

În anul 2010 a fost certificată ca Oncolog European. De asemenea, este membru activ al European Society of Medical Oncology (ESMO) și al Societăţii Române de Radioterapie și Oncologie Medicală.

Dr. Oana Trifănescu a absolvit numeroase cursuri prestigioase precum ESO-ESMO Masterclass în Clinical Oncology, organizate de European School of Oncology (ESO), dar și numeroase cursuri de perfecţionare.

Ce v-a determinat să alegeţi domeniul oncologiei?

Această specialitate, aparent sumbră, oferă în realitate satisfacţii nebănuite. Lupta cu un inamic care sfidează legile muritorilor, posibilitatea de a utiliza arme deosebit de inteligente, care ţintesc mecanisme moleculare extrem de complicate, posibilitatea de a interacţiona cu bolnavul și de a lupta alături de el fac ca oncologia să fie mai mult decât prescrierea unor medicamente și măsurarea răspunsului, să fie și o filosofie de viaţă.

Această specialitate are un „donquijotism” care te face să te îndrăgostești iremediabil de ea. Sunt pasionată de știinţa din spatele carcinogenezei, mecanismele moleculare care duc la apariţia și evoluţia cancerului, dar mai ales de toate progresele uimitoare din acest domeniu, cum ar fi imunoterapia, terapiile moleculare ţintite, agenţii antiangiogenici.

Cancerul este un microunivers în sine și îţi poţi petrece toată viaţa studiindu-l fără riscul de a te plictisi, deoarece biologia cancerului îi replică biologiei vieţii cu o viteză crescută. Dar ceea ce este cu adevărat diferit faţă de alte specialităţi este conexiunea dintre pacient și medic. În cadrul acestei specialităţi avem posibilitatea să ne cunoaștem pacienţii, să interacţionăm cu ei, cu familia lor și să ne bucurăm de fiecare zi.

Care sunt provocările unui medic care se luptă zi de zi cu cancerul?

Cele mai mari provocări ale unui medic oncolog sunt să nu se lase înfrânt, să continue lupta. Iar a doua, mai prozaică, să ţină pasul cu toate noutăţile care apar în acest domeniu extrem de dinamic.

Care sunt patologiile oncologice cu care vă confruntaţi cel mai des?

Cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul ovarian – sunt probleme grave de sănătate cu care mă confrunt în fiecare zi. De asemenea, din ce în ce mai mulţi pacienţi se prezintă cu cancer pulmonar, cancer colonic, cancer al prostatei. În general, un oncolog trebuie să trateze în România toate tumorile solide, dar fiecare dintre noi avem câteva localizări asupra cărora ne-am aplecat mai mult.

Pacienţi tot mai informaţi

Aveţi vreun caz care v-a schimbat percepţia asupra profesiei sau asupra vieţii?

Majoritatea pacienţilor oncologici preţuiesc cu adevărat fiecare zi, se bucură de cele mai neînsemnate lucruri și de multe ori trăiesc mai intens decât cei sănătoși. Acest lucru mă inspiră să văd și eu viaţa cu alţi ochi. Fiecare pacient este aparte în felul lui, în lupta lui cu această boală necruţătoare. De asemenea, pacienţii tineri și foarte tineri sunt cei cu care se stabilește o relaţie specială, un fel de frăţie.

Care sunt cele mai frecvente întrebări pe care vi le pun pacienţii?

Pacienţii au devenit din ce în ce mai informaţi și au întrebări legate de prognostic, de modalităţi alternative de tratament, de dietă. Orice vizită la medicul oncolog îi copleșește cu o abundenţă de informaţii, dar ce așteaptă ei cu adevărat, pe lângă tratamentul miraculos (care există sau nu pentru boala lor) este compasiunea, stabilirea unui scop tangibil, suportul fizic și afectiv, precum și un dram de umanitate.

Care este cel mai frecvent mit legat de cancer?

Că este o condamnare la moarte. Acest mit are efecte catastrofale asupra pacientului și asupra familiei lui. Din păcate, chiar și în tagma noastră, de multe ori, pacienţilor li se refuză tratamentele curative pentru că au un cancer vindecat sau vindecabil. Un alt mit este legat de toxicităţile tratamentelor oncologice, iar în epoca terapiilor ţintite, de multe ori, putem să reducem spectrul clasic al toxicităţilor bine cunoscute ale citostaticelor.

Diagnosticarea, întârziată de pandemie

Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asupra oncologiei?

Magnitudinea impactului pandemiei de COVID-19asupra oncologiei a fost mare și, din păcate, acum nu putem cuantifica decât vârful aisbergului. Am încercat să oferim pacienţilor tratamentele la timp, dar acest lucru nu a fost totdeauna posibil.

Prin faptul că pacienţii oncologici au un grad de imunodepresie, incidenţa infecţiei cu SARS-CoV-2 în rândul lor a fost mai mare decât la populaţia generală și pacienţii au fost predispuși să facă forme mai severe.

Controalele periodice au fost amânate pentru a nu expune pacienţii. Dar cred că ramura cea mai afectată este cea a diagnosticului. Mulţi pacienţi au pierdut șansa la vindecare din cauza diagnosticării întârziate.

Care sunt minusurile oncologiei din România?

Resursa umană este extrem de importantă. Ne trebuie mai mulţi specialiști, mai bine pregătiţi, care să aibă timp să analizeze fiecare caz, să petreacă mai mult timp cu bolnavul, să îi explice mai bine de ce face acest tratament. Ne trebuie un acces mai bun la moleculele noi inovative, care și-au dovedit eficienţa în tratarea neoplaziilor.

Avem nevoie de un sistem medical care să diagnosticheze mai precoce neoplaziile și să aducă pacienţii la medic atunci când sunt vindecabili. Pacientul oncologic nu este tratat de un singur medic.

Decizia terapeutică trebuie luată de o comisie multidisciplinară care să fie formată din oncolog, radioterapeut, chirurg, imagist, nutriţionist, anatomopatolog, psiholog, medic specialist în îngrijiri paliative. Aceste comisii sunt destul de greu de întrunit din cauza timpului. Dar încercăm să le oferim pacienţilor noștri cele mai bune decizii de tratament.

Cursurile în străinătate, esenţiale

Aţi participat la cursuri de perfecţionare în străinătate. Cât de importante sunt acestea pentru dezvoltarea profesională?

Sunt esenţiale pentru formarea unui viitor oncolog performant. O căutare după cuvântul „cancer” pe un important motor de căutare medical (PubMed) arată 4.000.000 de articole, iar în ultimii ani, cantitatea, calitatea și complexitatea informaţiei a crescut exponenţial.

Putem fi autodidacţi până la un punct, dar mai departe avem nevoie de mentori, de experţi supraspecializaţi, care știu totul despre un domeniu pentru a ajunge la o practică rafinată de înalt nivel. De asemenea, avem nevoie să aflăm informaţiile rapid, imediat după ce apar.

De multe ori, după participarea la congrese sau la întâlniri apar informaţii care schimbă practica medicală curentă. Un alt element important este interacţiunea cu membrii comunităţii oncologice din întreaga lume, schimbul de informaţii, fluxul de idei pe care doar discuţiile faţă în faţă le pot aduce.

Ce sfat le puteţi oferi medicilor oncologi aflaţi la început de drum?

Principalul sfat pe care îl pot da este să-și iubească meseria și domeniul de activitate. Dacă vor face asta, munca nu va fi resimţită ca o povară. Dacă nu le place specialitatea să nu persiste și să încerce altceva. Al doilea sfat pe care l-aș da este să se întoarcă la știinţa fundamentală, să studieze biologia moleculară, genetica, pentru că astfel vor înţelege cu cine și cu ce se luptă.

De asemenea, îi încurajez pe tineri să se aplece asupra studiului biostatisticii, pentru că numai așa vor putea să înţeleagă studiile clinice și eventual să-și evalueze propria muncă. Al treilea sfat este să citească zilnic și să-și antreneze creierul pentru a lua cele mai bune decizii.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe