Diagnosticul precoce al acestor infecţii cu transmitere sexuală (ITS) previne complicaţii precum infertilitatea, sarcina ectopică sau fătul mort la naștere. În multe situaţii, mijloacele diag­nostice disponibile sunt limitate. Abordarea pacienţilor este una sindromică (pe baza semnelor și simptomelor sugestive, fără identificarea și caracterizarea completă a agentului patogen), ceea ce poate amplifica fenomenul rezistenţei la 
antimicrobiene.

Neisseria gonorrhoeae

Infecţia cu Neisseria gono­rrhoeae poate determina la bărbaţi uretrită, iar la femei cervicită, la ambele sexe fiind posibilă și afectarea extragenitală (orofaringiană, anorectală, rareori diseminare sistemică). Dacă infecţia nu este depistată și tratată corespunzător, se pot dezvolta complicaţii precum epididimita la bărbaţi sau boala inflamatorie pelvină, durerea pelvină cronică, sarcini ectopice și infertilitate la femei. Transmiterea infecţiei către nou-născut poate determina ophthalmia neonatorum, o cauză majoră de cecitate în epoca preantibiotică.

Neisseria gonorrhoeae este un patogen prioritar pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii  (OMS), întrucât poate determina infecţii asimptomatice, ușor transmisibile, cauzează sechele importante și crește riscul infectării cu alţi patogeni cu transmitere sexuală, dar, mai ales, pentru că înregistrează rate alarmante de rezistenţă la antibiotice.

Chlamydia trachomatis

Infecţia cu Chlamydia trachomatis este cea mai frecventă ITS bacteriană la nivel mondial, adesea asimptomatică. Când se manifestă clinic, determină uretrită/cervicită nespecifică. Poate, de asemenea, să cauzeze complicaţii precum boala inflamatorie pelvină, sarcini ectopice sau artrită reactivă.

Treponema pallidum

Sifilisul este infecţia determinată de spirocheta Treponema pallidum var. pallidum, cu o evoluţie descrisă prin stadiile primar (șancru indolor la locul de inoculare, adenopatii), secundar (erupţie cutanată, febră, limfadenopatii), latent (serologie pozitivă, fără manifestări clinice, clasificată în sifilis latent precoce și tardiv), și terţiar (gome, meningită, anevrism aortic etc.). 

Afectarea neurologică în sifilis poate apărea în orice stadiu al infecţiei. Sifilisul congenital (transmis materno-fetal) este mutilant, cu afectare multisistemică.

Mycoplasma genitalium

Mycoplasma genitalium este o bacterie care determină 10-35% dintre uretritele non-Chlamydiene, non-gonococice, respectiv infecţii ale tractului genital feminin, ce se pot complica de asemenea cu boală inflamatorie pelvină. Tulpinile de Mycoplasma genitalium prezintă recent o creștere a rezistenţei la macrolide. 

Statistici privind ITS

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC – engl. European Centre for Disease Prevention and Control) a raportat anul acesta statisticile ITS pentru anul 2022, subliniind o creștere majoră faţă de raportarea anterioară: incidenţa gonoreei a crescut cu 48%, a sifilisului cu 34%, iar a infecţiei cu Chlamydia trachomatis cu 16%. Sifilisul congenital a înregistrat de asemenea o incidenţă alarmantă.

Cazurile de infecţie gonococică sunt cele mai numeroase din istoria rapoartelor anuale ECDC (primul raport datează din anul 2009), cel mai frecvent afectaţi fiind tinerii de ambele sexe (20-24 de ani), precum și categoria populaţională a BSB (bărbaţi care au relaţii sexuale cu bărbaţi) (Figura 1). 

În Europa, cele mai multe dintre cazurile de sifilis raportate (74%) au fost înregistrate la nivelul populaţiei BSB, dar incidenţa a crescut recent inclusiv în rândul persoanelor heterosexuale. Prin­cipalii factori de risc ai acestor infecţii sunt utilizarea substanţelor interzise, prostituţia, vulnerabilităţile sociale (statut socioeconomic precar, statutul de migrant sau refugiat) (Figura 2).

Infecţiile cu Chlamydiatrachomatis afectează, de asemenea, persoanele tinere (cele mai mari incidenţe fiind înregistrate pentru categoria 20-24 de ani). Însă datele la nivel european variază major de la ţară la ţară, în funcţie de strategiile de testare și raportare aplicate local. Numeroasele cazuri la femeile sub 25 de ani sunt îngrijorătoare prin prisma bolii inflamatorii pelvine care poate apărea ca o complicaţie a acestei infecţii (Figura 3).

În România, cel mai recent raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică, referitor la anul 2023, arată o incidenţă în creștere a ITS faţă de anul precedent: cu 15,8% pentru sifilis (578 de cazuri) și cu 31,2% pentru gonoree (30 de cazuri). Cu toate acestea, este posibil ca în ţara noastră ITS să fie (mult) subdiagnosticate prin lipsa unor programe de screening, iar raportarea acestora către instituţiile de sănătate publică să fie insuficientă.

Rezistenţa la antimicrobiene

Conform ECDC, dintre cele 4.396 de tulpini de Neisseria gonorrhoeae identificate pe teritoriul european în anul 2022, două tulpini au înregistrat rezistenţă la ceftriaxonă; 0,3% au fost rezistente la cefiximă; 25,6% au fost rezistente la azitromicină (o creștere semnificativă faţă de rezistenţa de 14,2% identificată în anul 2011; de altfel, fiecare dintre cele 23 de ţări participante în program au înregistrat cel puţin o tulpină rezistentă la azitromicină pe teritoriul lor în anul 2022); iar 65,9% dintre tulpini au prezentat rezistenţă la ciprofloxacină (Figura 4). 

Faptul că se identifică tulpini rezistente la primele linii de tratament (ceftriaxonă și azitromicină) și un procentaj important de tulpini rezistente la liniile alternative de antibioterapie, precum și tulpini multirezistente, ridică un semnal de alarmă și impune necesitatea unor strategii și ghiduri referitoare la prevenţia, controlul și raportarea gonoreei.

Măsuri

Ţările din vestul Europei și Statele Unite ale Americii folosesc din ce în ce mai mult testările „point-of-care”, adică teste cu sensibilitate și specificitate suficient de înalte, care oferă rezultatul într-un timp foarte scurt (în aceeași vizită a pacientului). Astfel, tratamentul poate fi instaurat devreme, este etiologic, complianţa pacienţilor este îmbunătăţită și pot fi oferite intervenţii de educaţie sexuală. Secţia Clinică Dermatovenerologie II a Spitalului Clinic Colentina București își propune să crească accesul la aceste servicii, pe modelul de succes al clinicilor de sănătate sexuală.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a elaborat un plan de combatere a ITS și își propune, până în 2030, atingerea unor ţinte precum: sub 150 de milioane de noi cazuri de infecţii cu sifilis, Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrhoeae și tricomoniază în categoria de vârstă 15-49 de ani (faţă de 374 de milioane de infectări în 2020), sub 50 de noi cazuri de sifilis congenital la 100.000 de nașteri vii (faţă de 425 de cazuri la 100.000 de nașteri vii raportate în 2020), peste 95% dintre femeile însărcinate să fie testate pentru sifilis, peste 90% din populaţia prioritară să fie testată pentru gonoree. De asemenea, raportarea rezistenţei la antimicrobiene a Neisseria gonorrhoeae să fie efectuată în peste 70% din ţările lumii. 

Congresul recent Qvo Vadis Dermato-Venerologia (București, 14-17 noiembrie 2024, organizat de Asociaţia Română de Dermatologie și Venerologie) s-a bucurat de prezenţa dr. Silvia Gatscher din partea OMS (Health Operations Manager, WHO Country Office in Romania), care a prezentat pe larg aceste ţinte, puse în context local, asigurând sprijinul OMS în România pentru promovarea educaţiei sexuale, testării regulate cu precădere pentru persoanele la risc, precum și pentru raportarea eficientă a infectărilor.