Imagistica medicală este un element-cheie în protocoalele clinice privind depistarea bolilor oncologice.
Screeningul bazat pe evaluările imagistice este un factor important în reducerea mortalităţii pentru anumite tipuri de cancer, arată dr. Ovidiu Cojocariu, cu care am discutat recent, în contextul Zilei Internaţionale a Radiologiei, marcată anual la 8 noiembrie.
Ziua Mondială a Radiografiei marchează aniversarea descoperirii radiaţiilor X în anul 1895. Obiectivul zilei este de a crește gradul de conștientizare asupra imagisticii medicale prin intermediul radiografiei.
Chiar în minutele în care scriu acest articol nu pot să nu mă gândesc la importanţa radiografiei în diagnosticarea corectă a numeroase patologii – în cazul meu, musculoscheletale.
Cu câteva ore înainte de a începe să redactez materialul întâmplarea a făcut să merg la o clinică pentru a efectua o radiografie de coloană vertebrală. O procedură acum simplă și rapidă, cu o istorie de peste 100 de ani, de la descoperirea radiaţiei X, la 8 noiembrie 1895, și cu o însemnătate aparte în medicină, fiind o piatră de hotar în imagistica medicală așa cum o știm noi astăzi.
Pentru a afla mai multe despre noutăţile din domeniu și despre cum se situează România la acest capitol, am vorbit cu dr. Ovidiu Cojocariu, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală la Clinica Luxor Dr. Olinic din Bacău.
În ultima perioadă se poate vorbi despre o revoluţie în domeniul imagisticii medicale, subliniază medicul amintit, pentru că au apărut numeroase echipamente inovatoare în toate subspecialităţile, de la medicină nucleară la radioterapie.
Noile aparate permit dobândirea unor imagini de o rezoluţie foarte bună, care aduc foarte multe informaţii: „Exemple ar fi aparatele digitale cu tomosinteză (3D), mamografia digitală cu tomosinteză fiind acum golden standardul în screeningul cancerului mamar. Practic, am trecut de la tradiţionalele scanări 2D la imagistica 3D, care înseamnă imagini mult mai clare, la o rezoluţie extrem de ridicată, iar doza de iradiere este mult mai mică”.
Tot la capitolul noutăţi intră și aparatele imagistice care folosesc principiul dual energy X-ray (energia duală a razelor X) și care oferă radiologilor mai multe informaţii precise pentru stabilirea diagnosticului: „Această tehnologie permite obţinerea de imagini din mai multe unghiuri diferite și analiza în profunzime a organului sau ţesutului expus evaluării, lucru care poate duce la depistarea unor boli subiacente. În plus, doza de radiaţii este mult mai mică în comparaţie cu cea a unei investigaţii CT clasice”.
De asemenea, graţie rezoluţiei mult îmbunătăţite, noile tehnologii de imagistică medicală permit analiza în detaliu a structurilor anatomice chiar și la copii, arată medicul radiolog. Nu în ultimul rând, trebuie menţionate și tehnologiile de inteligenţă artificială, „o temă despre care se discută tot mai mult în ultimul timp la toate congresele și conferinţele știinţifice de imagistică”.
Însă radiologia joacă un rol important nu doar în diagnosticarea diferitelor patologii, ci și în tratamentul acestora prin procedurile minim-invazive, spune specialistul, făcând referire la domeniul radiologiei intervenţionale: „De exemplu, în prezent se poate trata osteoartrita moderată și severă de la nivelul articulaţiei genunchiului prin embolizarea arterelor geniculate. La scurt timp de la efectuarea procedurii, pacienţii simt că durerea a scăzut semnificativ, iar calitatea vieţii lor este mult îmbunătăţită”.
În ultimii ani au apărut și la noi în ţară aparate de rezonanţă magnetică nucleară mai performante, așa că am vrut să înţeleg mai bine de la specialist ce beneficii au acestea și dacă, de exemplu, pacienţii au parte de un confort sporit în timpul unor astfel de investigaţii.
Piaţa de dispozitive medicale imagistice este una competitivă, îmi explică dr. Ovidiu Cojocariu, iar în ultima perioadă au apărut aparate RMN 3T (cu 3 Tesla) și aparate care au integrată tehnologia de reconstrucţie a imaginilor utilizând inteligenţa artificială: „Noile aparate RMN disponibile și în România prezintă o serie de beneficii cum ar fi: o mai mare acurateţe în diagnosticarea unei palete largi de afecţiuni; depistarea unor boli în stadii incipiente pe care alte investigaţii imagistice nu au capacitatea să le detecteze; identificarea celor mai mici leziuni, fapt ce duce la diagnosticarea unor tumori canceroase de dimensiuni milimetrice; diferenţierea cu mare precizie între celulele maligne și cele benigne”.
Pe lista beneficiilor trebuie trecute și: confortul sporit al pacientului în timpul examinării oferit de noile aparate RMN; timpul de examinare mai redus în comparaţie cu alte explorări; posibilitatea de a evalua întregul corp, precum și posibilitatea folosirii acestei investigaţii pentru pacienţii pediatrici și cei cu obezitate.
Există deja un interes crescut pentru integrarea inteligenţei artificiale în imagistica medicală, iar acest trend va lua tot mai mult avânt în anii următori, este de părere dr. Ovidiu Cojocariu.
În prezent, subliniază acesta, la nivel mondial se află în cercetare și dezvoltare sute de tehnologii care folosesc inteligenţa artificială și, periodic, apar noi aplicaţii care ajută medicii în practica din spitale, clinici și cabinete: „Inteligenţa artificială va revoluţiona și mai mult acest domeniu al imagisticii medicale și, în final, pacienţii vor primi un diagnostic mai rapid și mai precis”.
Deja tehnologiile bazate pe inteligenţă artificială și-au dovedit eficienţa, adaugă specialistul, menţionând, totodată, că în lume există multe alte aplicaţii bazate pe inteligenţa artificială care îi ajută pe medicii radiologi în depistarea mai rapidă a cancerului mamar și a bolilor cardiace.
Un exemplu este XVision, care ajută medicii radiologi în analiza și interpretarea imaginilor medicale, despre care puteţi afla mai multe
dintr-un interviu* publicat în în Viaţa Medicală.
Lucrurile au evoluat foarte mult în ultimii ani în România, atât în ceea ce privește aparatura folosită în laboratoare, cât și legat de competenţele medicilor în utilizarea echipamentelor de radiologie și imagistică medicală, explică dr. Ovidiu Cojocariu.
Citând din datele Eurostat, medicul spune că cea mai recentă raportare arată o creștere a disponibilităţii echipamentelor de imagistică pentru populaţie în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene: „Referindu-ne strict la România, statisticile relevă faptul că a crescut numărul scannerelor din spitale, ambulatorii integrate spitalelor, policlinici, cabinete medicale, laboratoare medicale și centre medicale de specialitate publice și private. De exemplu, numărul de scannere CT a crescut din 2014 și până în 2019 cu 0,7 unităţi la 100.000 de locuitori”.
Și în ceea ce privește echipamentele IRM sau RMN, disponibilitatea a crescut de la 0,5 în 2014 la 0,9 unităţi la 100.000 de locuitori în 2019.
Desigur, per total, România încă se numără printre ţările codașe în ceea ce privește aparatura de imagistică medicală dacă ne raportăm la criteriul cantitativ, a ţinut să sublinieze medicul: „Din punct de vedere al calităţii, în spitalele și, mai ales, în clinicile private există scannere ultraperformante, dintre cele mai avansate echipamente produse în acest moment la nivel mondial pentru tomografie computerizată (CT), tomografie cu emisie de pozitroni (PET), aparate Gamma, aparate pentru rezonanţă magnetică (IRM), aparate pentru angiografie digitală (DSA), aparate pentru terapie cu radiaţii (RAD) sau aparate pentru mamografii”.
De asemenea, nevoia de dotare a spitalelor și a centrelor medicale din ţara noastră este în continuare stringentă în anumite judeţe ale ţării, „însă în orașele mari a existat și există un interes pentru dezvoltarea domeniului imagisticii medicale”, a conchis medicul Ovidiu Cojocariu.
În zilele noastre, medicii recomandă investigaţiile bazate pe radiaţiile X pentru a diagnostica o paletă largă de probleme.
Dăm timpul înapoi și aflăm că Wilhelm Conrad Röntgen, profesor de fizică din Bavaria, a descoperit radiaţiile X în anul 1895, accidental, în timp ce testa dacă radiaţiile catodice ar putea trece sau nu prin sticlă.
Tubul său catodic cu care lucra la acel moment era acoperit de o hârtie neagră și densă, astfel că profesorul a fost surprins când o lumină verde incandescentă a fost proiectată pe un ecran fluorescent din apropiere.
Prin intermediul a numeroase experimente, el a descoperit că misterioasa lumină trece prin majoritatea substanţelor, dar lasă în urmă umbre ale obiectelor solide. Pentru că nu știa ce sunt aceste radiaţii, el le-a
numit, pe scurt, „X”, adică radiaţii necunoscute.
Numele profesorului Röntgen este asociat îndeosebi cu descoperirea radiaţiilor X, însă el a studiat numeroase alte fenomente. A descoperit că obiectele de grosimi diferite, atunci când au fost interpuse în calea radiaţiilor, prezentau o transparenţă variabilă când erau înregistrate pe placa fotografică.
Atunci când a imobilizat, pentru câteva momente, mâna soţiei sale în calea radiaţiilor X, deasupra unei plăci fotografice, el a observat o altfel de imagine a acesteia.
În imagine apăreau urmele lăsate de oasele din mâna femeii și un inel pe care îl purta în acel moment, înconjurate de penumbra ţesutului. Astfel, ţesuturile mâinii, fiind mai permeabile, permiteau trecerea radiaţiilor X și, prin urmare, umbra lor era mai ștearsă. Aceasta a fost prima „röntgenogramă” făcută vreodată.
Citiți și: Inteligenţa Artificială poate face diferenţa în medicină
*bit.ly/3vRmZ4V
https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1901/rontgen/biographical/
https://columbiasurgery.org/news/2015/09/17/history-medicine-dr-roentgen-s-accidental-x-rays
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe