Testările în masă și asigurarea tratamentului persoanelor cu hepatită virală C indiferent de calitatea lor de asigurat sunt două dintre măsurile care pot contribui la atingerea obiectivelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind eliminarea hepatitelor virale până în anul 2030. Subiectul a fost dezbătut recent, la București, în cadrul mesei rotunde „Acţionează acum pentru a avea impact: România fără hepatită C”.

 „Ca prim punct, înainte de a vorbi de eliminare, ar trebui să ai o testare acoperitoare, care să includă și consumatorii de droguri, cazurile sociale. Apoi (...) cred că suntem în punctul în care putem spune că avem legislaţie care ne ajută să identificăm, să testăm, să monitorizăm și să tratăm pacientul cu hepatită C, chiar dacă nu e asigurat”, a subliniat dr. Adrian Marinescu.

Medicii trebuie să meargă înspre pacienţi

 Dr. Valeriu Gheorghiţă a explicat că anumite studii au arătat că screeningul pe baza factorilor de risc nu ar fi cea mai bună abordare, mai eficientă dovedindu-se testarea întregii populaţii, indiferent de prezenţa sau nu a acestora. În opinia sa, ar fi necesară o schimbare a paradigmei privind gestionarea pacienţilor: „Să nu mai așteptăm ca pacienţii să ajungă în cabinetul medicilor, ci să ne ducem noi către ei, să mergem să-i depistăm, mai ales în zonele defavorizate, în zonele rurale, în centrele de detenţie, în centrele de îngrijire. Simplificarea diagnosticului, dar și a terapiei este un alt lucru la care trebuie să ne uităm. Și aici mă refer la testarea reflexă – orice laborator care identifică anticorpi D, C pozitivi să facă automat testare pentru încărcătură virală”.

 Infecţia cu virusurile hepatitice nu poate fi eliminată fără accesul oricărui pacient la tratament, a subliniat și Marinela Debu, președinta Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România. Iar pentru ca acest lucru să se poată întâmpla este foarte important ca și persoanele din zonele izolate să poată fi tratate. În același timp, ar trebui să se pună mai mult accent pe testare: „Nu ar trebui să existe nicio persoană care să nu fie testată pentru infecţia cu virusul hepatitic C și B măcar o dată în viaţă”. În acest sens, participanţii la masa rotundă au fost de acord că implicarea medicilor de familie în procesul de testare (nu doar cu teste rapide) ar contribui semnificativ la acţiunile de eliminare a hepatitelor virale.

Oportunităţi noi de finanţare și tratare

 În cadrul Programului de Sănătate există o continuare a finanţării proiectelor de screening, a anunţat Dragoș Iorga, directorul general al Autorităţii de Management Program Operaţional Sănătate. Finanţarea va fi extinsă la nivelul ţării, iar valoarea ei este de 3,2 milioane de euro. Tot în cadrul acestui program există și alte oportunităţi de finanţare pentru astfel de proiecte: „O altă componentă vizează finanţarea a opt proiecte de screening care vor avea ca grup-ţintă numai persoane vulnerabile. Este vorba de aproximativ 20 de milioane de euro, din care 2 milioane sunt dedicate regiunii mai dezvoltate București-Ilfov și 18 milioane de euro regiunilor mai puţin dezvoltate”. 

 Pași importanţi au fost făcuţi și în ceea ce privește rambursarea și accesul la tratament. Anul acesta au beneficiat de tratament toate persoanele diagnosticate cu infecţie cu virusul hepatitic C, indiferent de gradul de fibroză, cu condiţia să aibă o viremie detectabilă. În plus, au intrat în rambursare terapii noi, a anunţat dr. Oana Mocanu, director Direcţia Farmaceutică Clawback Cost Volum, de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: „Din anul 2022 au intrat în rambursare și medicamentele pangenotipice. (...) Sperăm ca în exerciţiul contractual următor, 2024-2025, să avem rambursare doar [la] medicamentele pangenotipice, deci să renunţăm la cele genotip specifice”. Totodată, ea a anunţat că de anul acesta s-a reglementat și reluarea tratamentului pentru persoanele reinfectate, reinfectarea urmând a fi documentată de medic.