Echipa medicală
a departamentului de medicină respiratorie a USMF „Nicolae Testemițanu“ din
Chișinău abordează, în numărul 1/2016 al revistei Pneumologia,
impactul fumatului asupra patogenezei bronhopneumoniei cronice obstructive
(BPOC). Este cea mai studiată maladie indusă de fumat. Cercetătorii analizează
originea autoimună a BPOC și modificările epigenetice. Aceștia apreciază că 40%
din cei care manifestă o astfel de patologie sunt fumători activi sau foști
fumători, iar studiile au pornit de la existența unei conexiuni între
modificările epigenetice induse de fumatul matern și dezvoltarea ulterioară a
patologiei pulmonare.
Modificările
arhitecturii somnului induse de fumat fac subiectul unui studiu elaborat de
medici din cadrul universităților de medicină din București, Timișoara și
Oradea. Aceștia analizează efectele acestui viciu în cadrul tulburărilor
respiratorii în timpul somnului, respectiv sindromul de apnee în somn obstructiv
(SASO), și apreciază că există un efect sinergic între fumat și SASO, ambele
crescând morbiditatea cardiovasculară.
Medici ai
Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din București și ai
Universității de medicină bucureștene aduc în discuție localizările rare ale
tuberculozei extrapulmonare – cutanată, testiculară și auriculară. În primele
două cazuri, diagnosticul s-a stabilit prin confirmarea histopatologică prin
evidențierea granuloamelor cu necroză cazeoasă centrală, iar în al treilea caz prin
identificarea bacililor acid-alcoolorezistenți în microscopie și culturi
pozitive din secreții otice. Se apreciază că, la nivel mondial, 10–25% din
infecțiile TBC sunt localizate extrapulmonar, la pacienți imunocompromiși.
