Modalitatea de plată a gărzilor este, fără îndoială, o problemă reală. Dar, oricât de bine ar fi plătită, o gardă nu devine mai ușoară doar prin bani, afirmă medicul Valeriu Gheorghiță pe pagina sa de Facebook: 

„Nu vor fi mai puțini pacienți, mai puțină presiune sau mai puține situații critice. De aceea cred că discutăm, parțial, despre o «falsă problemă». Plata corectă este necesară, dar ea ține de recunoașterea unei munci extrem de grele, ultra-calificate, cu responsabilități și riscuri majore, nu de rezolvarea fondului problemei”. 

Din punctul său de vedere, câteva lucruri merită discutate serios în ceea ce privește gărzile. 

„Garda de 24 de ore într-un spital de urgență nu mai este realistă astăzi. Un interval de 12 ore pare mai rezonabil. Dar dacă în aceste 12 ore volumul de prezentări este foarte mare, un singur medic rămâne insuficient. Scopul nu este «să suferi mai puțin timp», ci să îmbunătățim efectiv activitatea din gardă. În spitalele de urgență cu adresabilitate mare, dublarea liniilor de gardă pe specialitate, în anumite intervale, devine o necesitate. Aici apare însă o problemă reală: lipsa de personal, la toate nivelurile”, a punctat dr. Valeriu Gheorghiță. 

Un alt punct de vedere al său este redirecționarea pacienților – pentru consulturi sau internare. Această redirecționare trebuie să fie mai simplă, reală și transparentă, mai ales când nu există locuri disponibile. 

„Un sistem de evidență în timp real a locurilor libere/ocupate, pe specialități, ar fi extrem de util. S-a vorbit despre consorții și colaborări între spitale – o idee foarte bună. Din păcate, în practica zilnică, aceste mecanisme încă nu funcționează la nivelul la care ar trebui. Aici este mult loc de îmbunătățire.” 

În opinia medicului, urgențele minore, care nu sunt deloc puține, consumă foarte mult timp. „Evaluarea lor, după triaj, pe un circuit separat, cu sprijinul altor specialități sau al medicinei generale, ar putea degreva semnificativ activitatea din urgență. Este un subiect care merită analizat serios”, punctează doctorul Valeriu Gheorghiță.

O altă opinie a sa este că optimizarea activității din ambulatorii, policlinici și medicina primară este esențială. La fel de esențiale sunt și măsurile de informare a populației privind prevenția primară: vaccinarea antigripală, antipneumococică, anti-virus sincitial respirator, controalele medicale periodice (mai ales pentru pacienții cu boli cronice), evitarea abandonului tratamentelor pe termen lung și prezentarea la timp la medicul de familie. Toate acestea pot reduce semnificativ presiunea pe spitalele de urgență, conchide dr. Valeriu Gheorghiță.