Tractul gastrointestinal este inervat de sistemul nervos vegetativ, iar durerea viscerală este resimţită în mod diferit faţă de durerea din organele inervate somatic, cum ar fi pielea sau mușchii.
Ea este adesea descrisă ca o senzaţie surdă și difuză, dificil de localizat. Deseori, durerea viscerală este percepută ca fiind foarte neplăcută și chiar ameninţătoare (Boeckxstaens et al., 2016). Aceste diferenţe de percepţie între durerea somatică și cea viscerală sunt urmarea felului specific în care sistemul nervos central (SNC) procesează durerea viscerală. Interacţiunea complexă între mecanismele periferice și neuronale poate fi cel mai bine descrisă prin conceptul unei axe bidirecţionale creier-intestin (Figura).*
Activarea specifică a receptorilor cu prag înalt, de exemplu prin distensii intense, duce la perceperea conștientă a semnalelor din tractul gastrointestinal, inclusiv a durerii. Semnalele viscerale sunt transmise măduvei spinării prin fibrele nervoase ale sistemului nervos vegetativ. Aici are loc iniţierea sistemelor reflexe care, împreună cu sistemul nervos al tractului gastrointestinal – sistemul nervos enteric – reglează funcţiile fiziologice (de exemplu, motilitatea intestinală) ale organelor viscerale.
Chiar dacă majoritatea semnalelor nu sunt transmise la creier și, prin urmare, nu sunt percepute în mod conștient, o parte dintre aceste informaţii de la periferia corpului sunt înregistrate în trunchiul cerebral.
Pe de altă parte, stimulii viscerali dureroși sunt transmiși către zone superioare ale creierului, care procesează durerea, independent de organul afectat. Mai mult, spre deosebire de stimulii somatici, stimulii de durere viscerală nu sunt mapaţi în cortexul primar, ci în cortexul somatosenzorial secundar, evolutiv mai vechi, și în cortexul insular.
Diverse căi de comunicare din cadrul sistemului nervos vegetativ, al sistemului hormonal, precum și al sistemului imunitar permit o legătură strânsă a trunchiului cerebral și a creierului cu sistemul nervos enteric. Gama complexă de factori biologici și psihologici care afectează funcţia gastrointestinală poate fi cel mai bine descrisă într-un model de patologie biopsihosocială, care este considerat a sta la baza patofiziologiei durerii viscerale cronice.
*Elsenbruch, Sigrid, Icenhour, Adriane and Enck, Paul. „Visceral pain – a biopsychological perspective”, e-Neuroforum, vol. 23, no. 3, 2017, pp. 105-110
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
