Dintre pacienţii cu scleroză multiplă, doar celor trataţi cu imunosupresoare le sunt contraindicate vaccinurile cu virusuri vii sau vii atenuate. Vaccinurile ARNm nu conţin astfel de virusuri.
Scleroza multiplă (SM) este o afecţiune neurologică autoimună, inflamatorie, neurodegenerativă, care afectează adulţii tineri. Boala în sine nu modifică riscul infecţiei cu SARS-CoV-2 și nici evoluţia COVID-19, acestea fiind consecinţa tratamentelor cronice și specifice reprezentate de terapii modificatoare ale evoluţiei bolii – imunomodulatoare sau imunosupresoare.
Unele dintre imunomodulatoare, având și efecte antivirale, au un risc foarte mic comparativ cu imunosupresoarele în ceea ce privește ușurinţa contractării SARS-CoV-2 și evoluţia COVID-19, riscul apreciindu-se în funcţie de mecanismul lor de acţiune.
Factorii de risc asociaţi SM pentru o evoluţie mai severă a
COVID-19 sunt reprezentaţi de: vârsta înaintată, durata mai lungă a bolii, formele progresive, gradul mai mare al dizabilităţii, fumatul, sarcina și prezenţa comorbidităţilor (hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate, insuficienţă cardiacă, respiratorie sau renală).
Pentru a reduce complicaţiile SM, se recomandă uzual vaccinuri cum ar fi cel gripal injectabil, anti-pneumococic PCV13 etc. Înaintea iniţierii unora dintre terapiile imunosupresoare înalt active, pentru a reduce riscul
reactivării unor boli infecţioase, unora dintre pacienţii care nu au suficienţi anticorpi li se recomandă vaccinarea împotriva virusului hepatitic B, a virusului varicelo-zosterian, a papiloma virusului. Toate aceste măsuri vizează o evoluţie cât mai sigură sub terapiile respective.
Pacienţilor cu SM netrataţi sau trataţi cu imunomodulatoare le sunt permise toate tipurile de vaccinuri, iar celor trataţi cu imunosupresoare le sunt contraindicate vaccinurile cu virusuri vii sau vii atenuate.
Pacienţii vaccinaţi cu vaccinurile ARNm (acid ribonucleic mesager) nu sunt contagioși post-vaccinare, deoarece vaccinurile nu conţin virus viu sau viu atenuat. Măsurile de protecţie personală pentru prevenirea îmbolnăvirii (risc 5% și forme mai ușoare) și a transmiterii ei presupun în continuare purtarea măștii, spălatul mâinilor, distanţarea fizică. Înainte de vaccinare este necesară consultarea
medicului neurolog.
Se recomandă vaccinarea împotriva COVID-19 cât mai rapid posibil pacienţilor cu toate formele clinice de SM. În prezent sunt autorizate pentru a fi utilizate în regim de urgenţă, atât de FDA (Food and Drug Administration) din SUA, cât și de EMA (European Medicines Agency) din Europa, două vaccinuri care folosesc tehnologia ARNm și a căror administrare a început deja la nivel mondial.
Se administrează două doze (Pfizer-BioNTech la 21 de zile și vârsta peste 16 ani, Moderna la 28 de zile interval și vârsta peste 18 ani). Ambele administrări sunt necesare pentru a se obţine eficacitatea de 95%, respectiv 94,1% estimată și aprobată.
În cazul ambelor doze trebuie folosit același tip de vaccin și intervalul indicat, pentru obţinerea eficacităţii prezise la 7, respectiv 14 zile după a doua doză. În cazul unor infecţii virale sau bacteriene acute cu febră, administrarea vaccinului va avea loc după vindecarea acestora.
Dacă o persoană a fost diagnosticată cu COVID-19, se poate vaccina după negativarea testului RT-PCR, la un interval de 30 de zile (România), 90 de zile (USA) sau de șase luni. Dacă o persoană dezvoltă COVID-19 între vaccinări, se va amâna a doua injectare.
Dacă se depășesc șase săptămâni între cele două doze, va trebui reluată întreaga schemă de vaccinare. În Marea Britanie s-au elaborat scheme proprii de vaccinare din cauza numărului foarte mare de infectări.
Tratamentele specifice sclerozei multiple nu se întrerup și nu se amână în vederea vaccinării, deoarece există riscul agravării bolii. Vaccinurile ARNm nu induc puseuri (exacerbări ale SM). Febra, ca efect secundar post-vaccinare, poate agrava simptome mai vechi, care se remit după 1-2 zile, odată cu dispariţia ei (pseudopuseu). Este contraindicată vaccinarea în timpul unui puseu, fiind permisă la 4-6 săptămâni după rezolvarea simptomatologiei ce l-a însoţit.
Tratamente care impun alegerea momentului vaccinării
Tratamentele cortizonice în doze mari sau cu imunoglobuline necesită întârzierea administrării vaccinului cu trei luni. Administrarea vaccinului gripal trebuie să preceadă cu 7-30 de zile administrarea vaccinului împotriva COVID-19.
Tratamentele imunosupresoare, de tipul anti-CD20, care afectează limfocitele B (ocrelizumab, rituximab, ofatumumab), modulatorii S1P (fingolimod, siponimod, ozanimod, ponesimod) sau terapiile de reconstituire imună administrate recent (alemtuzumab, cladribina, transplantul de celule stem hematopoietice) ar putea reduce răspunsul imun al organismului de producere a anticorpilor și a limfocitelor T după vaccinare și ar putea prelungi contagiozitatea.
Cu toate acestea, comparativ cu lipsa vaccinării, va exista un răspuns imun care ar putea fi protector, chiar dacă nu este maxim.
Nu se cunoaște încă valoarea titrului protector al anticorpilor și nici durata protecţiei oferite după vaccinare sau după trecerea prin
COVID-19. Acestea ar putea fi o caracteristică individuală.
În cazul terapiilor imunosupresoare înalt active deja iniţiate (ocrelizumab, alemtuzumab) se recomandă vaccinarea după trei luni de la ultima administrare sau cu șase săptămâni înainte de o nouă administrare. În cazul în care se dorește iniţierea acestor terapii sau a cladribinei, cele două doze reprezentând vaccinarea completă, se vor administra cu 5-7 și, respectiv, 2-4 săptămâni înainte de începerea tratamentului. Vaccinurile ARNm sunt permise și în perioada de sarcină și de alăptare.
Mutaţiile virale, în special la nivelul genomului, apar în mod obișnuit. Aparent, vaccinurile ARNm ar putea fi eficiente și pentru mutaţiile virale, deoarece informaţia genetică a proteinei „spike”, de la suprafaţa virusului, e un trigger foarte potent și ar trebui să se păstreze, chiar dacă se produc mutaţii la nivelul genomului.
Până în prezent s-au identificat variantele SARS-CoV-2 B.1.1.7 (Marea Britanie), B.1.351 (Africa de Sud), P.1. (Brazilia), D614G (Danemarca). Ele par a avea transmisibilitate mai mare. E posibil ca virusul să fie eliberat mai ușor din organism, să aibă o durată de contagiozitate mai mare, să existe o stabilitate mai mare a virionului în mediu sau să se fi relaxat populaţia prea repede în ceea ce privește măsurile de prevenţie.
Nu există studii referitoare la vaccinarea anti-COVID a pacienţilor cu scleroză multiplă, datele din populaţia generală fiind extrapolate și la aceștia. Contraindicaţiile sunt: vârsta sub 16/18 ani, istoric de șoc anafilactic, alergii severe sau la substanţele conţinute în vaccin.
Efectele secundare postvaccinale raportate, în general minore sau moderate - durere locală, mialgii, artralgii, cefalee, febră, oboseală, limfadenopatie, șoc anafilactic, rash, reacţii vasovagale (căldură, ameţeli, tulburări ale ritmului cardiac sau ale tensiunii arteriale, sincopă), greaţă, diaree -, par a fi mai frecvente după a doua doză. După administrare sunt necesare 15-30 minute de supraveghere.
Vaccinarea împotriva COVID-19 trebuie încurajată, fiind utilă atât pentru protejarea persoanei vaccinate, cât și pentru comunitate, având ca scop limitarea pandemiei și revenirea la normalitate. Așteptăm informaţii știinţifice noi despre vaccinurile ARNm administrate deja, care vor fi monitorizate în timp (studii de fază 4), studiate și la copiii peste 12 ani, dar și la vârstnicii cu imunosenescenţă.
EMA a aprobat pe 29 ianuarie 2021, în regim de urgenţă, și vaccinul produs de Oxford-AstraZeneca, FDA solicitând momentan studii suplimentare în vederea aprobării. Acesta folosește un virus ADN modificat genetic ca vector de transmitere a ARN-ului proteinei „spike”. Vor urma, cât de curând, vaccinuri noi, aflate deja în studii clinice de fază 3, despre care vom discuta la momentul oportun.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
