Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Structura genetică a noului coronavirus și boala pe care o provoacă

Viața Medicală
Conf. dr. Sanda-Maria Creţoiu vineri, 27 martie 2020

Coronavirusurile (CoV-urile) sunt virusuri ARN, denumite astfel datorită apectului de coroană pe care îl au la examinarea sub microscopul electronic (din latină coronam = coroană).

Subfamilia din care fac parte este Orthocoronavirinae din familia Coronaviridae (ordinul Nidovirales). Există patru genuri de CoV-uri: Alfacoronavirusuri (alphaCoV), Betacoronavirusuri (betaCoV), Deltacoronavirusuri (deltaCoV) și Gammacoronavirusuri (gammaCoV).

Genomul virusului

Caracterizarea genomică a arătat că alphaCoV și betaCoV sunt răspândite de la lilieci și rozătoare, în timp ce deltaCoVs și gammaCoV sunt originare de la speciile aviare. Membrii acestei mari familii de virusuri pot provoca boli respiratorii, enterice, hepatice și neurologice la diferite specii de animale, inclusiv cămile, bovine, pisici și lilieci. Până în prezent, au fost identificate șapte CoV-uri umane. Unele dintre CoV au fost identificate la mijlocul anilor 1960, în timp ce altele au fost detectate doar în noul mileniu.

În general, estimările sugerează că 2% din indivizii unei populaţii sunt purtători sănătoși ai unui CoV și că aceste virusuri sunt responsabile pentru aproximativ 5% până la 10% din infecţiile respiratorii acute. Printre CoV-urile umane obișnuite se întâlnesc: HCoV-OC43 și HCoV-HKU1 (betaCoV); HCoV-229E și HCoV-NL63 (alfhaCoV). Ele pot provoca răceli obișnuite și autolimitarea infecţiilor respiratorii superioare la persoanele imunocompetente. La subiecţii imunocompromiși precum și la vârstnici, pot apărea infecţii ale tractului respirator inferior. Alte COV-uri umane sunt: SARS-CoV, SARS-CoV-2 și MERS-CoV (betaCoV). Acestea provoacă epidemii cu severitate clinică, prezentând manifestări respiratorii și extrarespiratorii. În ceea ce privește SARS-CoV, MERS-CoV, rata mortalităţii este de până la 10%, respectiv 35%.

Noul SARS-CoV-2 (care provoacă boala COVID-19) aparţine categoriei betaCoV. El a fost denumit iniţial „2019-nCoV”, și apoi i s-a schimbat numele în SARS-CoV-2 de către Coronavirus Study Group (CSG) al Comitetului internaţional pentru taxonomia virusurilor (ICTV), deoarece s-a dovedit a fi înrudit cu virusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV). Ca și celelalte CoV, este sensibil la razele ultraviolete și la căldură. Mai mult, aceste virusuri pot fi efectiv inactivate de solvenţi lipidici, incluzând eter (75%), etanol, dezinfectant conţinând clor, acid peroxiacetic și cloroform. Nu sunt distruse de clorhexidină.

Transmiterea bolii

Transmiterea de la om la om a SARS-CoV-2 are loc în principal între membrii familiei, inclusiv rudele și prietenii care au avut contactat apropiat/strâns cu pacienţii sau cu purtătorii asimptomatici. Pe baza datelor obţinute de la primele cazuri din Wuhan și a investigaţiilor efectuate de Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC - Centers for Disease Control and Prevention) din China, timpul de incubaţie ar putea fi, în general, de la trei până la șapte zile, dar poate ajunge și până la două săptămâni, întrucât cel mai lung timp de la infecţie până la apariţia simptomelor a fost de 12,5 zile (95% CI, de la 9,2 la 18). Datele arată că această nouă epidemie s-a dublat la fiecare șapte zile, în timp ce numărul de reproducere de bază (R0 - numărul de reproducere de bază al unei infecţii ) este de 2,2. Cu alte cuvinte, în medie, fiecare pacient transmite infecţia către alte 2,2 persoane. De remarcat, estimările R0 ale epidemiei SARS-CoV în 2002-2003 au fost de aproximativ 3. Bolnavul COVID-19 este contagios în perioada de latenţă. Se transmite foarte ușor la vârstnici și cu boli cronice, iar vârsta medie a pacienţilor îmbolnăviţi a fost de 47-59 ani, dintre aceștia  41,9 - 45,7% fiind femei. Genomul virusului codifică 4 proteine structurale esenţiale, incluzând glicoproteina spike (S), o proteină mică de înveliș (E - envelope), o proteină matricială (M) și o proteină a nucleocapsidei (N), precum și multe alte proteine accesorii, care interferează cu răspunsul imun înnăscut al gazdei. Deoarece legarea glicoproteinei spike (S) de receptorul ACE2 (enzima 2 de conversie a angiotensinei) este o etapă critică pentru intrarea virusului, afinitatea  virus-receptor este foarte intens studiată în prezent.

Modul de intrare al SARS-CoV-2 în celule se face cu ajutorul receptorului. În plămânul uman normal, ACE2 este exprimat pe celule epiteliale alveolare de tip I și II. Printre ele, 83% din celulele alveolare de tip II exprimă ACE2. Datele arată că bărbaţii au aveau un nivel ACE2 mai ridicat în celulele alveolare decât femeile, iar asiaticii au un nivel mai mare de expresie a ACE2 în celulele alveolare decât populaţiile albe și afroamericane. Legarea SARS-CoV-2 pe ACE2 provoacă o expresie crescută a receptorului ACE2, care poate duce la deteriorarea celulelor alveolare. Deteriorarea celulelor alveolare poate, la rândul său, să declanșeze o serie de reacţii sistemice și chiar moarte. Receptorul ACE2 este prezent din abundenţă și pe enterocitele intestinului subţire, ceea ce poate ajuta la înţelegerea căilor de infecţie și a manifestărilor digestive ale bolii.

corona2

Tablou clinic

Dintre manifestările clinice obișnuite, cele mai frecvente sunt: febra (88,7%), tusea (67,8%), oboseala accentuată (38,1%), producţia de spută (33,4%), dificultăţile de respiraţie (18,6%), durerile în gât (13,9%) și durerile de cap (13,6%). Mai puţin obișnuite sunt simptomele gastrointestinale: diareea (3,8%) și vărsăturile (5,0%).

Chinezii de la CDC au împărţit manifestările clinice ale bolii după severitatea sa:

  • Boala ușoară: non-pneumonie și pneumonie ușoară - în 81% din cazuri;
  • Boală severă: dispnee, frecvenţă respiratorie ≥30 / min, saturaţie de oxigen în sânge (SpO2) ≤93%, raport PaO2/FiO2 [raportul dintre presiunea arterială a oxigenului PaO2 și fracţia de oxigen inspirat, FiO2] <300 și /sau infiltrat pulmonar >50% în 24 până la 48 de ore - în 14% din cazuri;
  • Boală critică: insuficienţă respiratorie, șoc septic și/sau disfuncţie multiplă de organe (MOD) sau insuficienţă (MOF) - în 5% din cazuri.

Paraclinic, majoritatea pacienţilor au avut număr normal sau scăzut de leucocite și limfocitopenie. În cazurile severe, s-a observat o creștere semnificativă a ureei și creatininei, a numărului de neutrofile, D-dimerilor, cu limfopenie marcată. În plus, factorii inflamatori cum ar fi interleukinele IL-6, IL-10 și factorul de necroză tumorală (TNF-alfa) sunt crescute, ceea ce indică starea sistemului imunitar al pacienţilor. Mai mult decât atât, imagistica a arătat că pe tomografia computerizată toracică se puteau observa arii mari de opacitate cu aspect de sticlă matifiată (56,4%) și opacitate bilaterală (51,8%), uneori cu o morfologie rotunjită și o distribuţie pulmonară periferică. De remarcat că o parte dintre pacienţi pot prezenta imagini CT normale. Din păcate aceste date se bazează pe studii iniţiale asupra actualei pandemii și vor fi necesare studii suplimentare pentru a înţelege mecanismele de transmitere, timpii de incubaţie, cursul clinic și durata infecţiozităţii.

Abordare terapeutică

Cercetătorii din întreaga lume s-au reunit pentru a evalua sistematic terapeutica experimentală, deoarece există multe studii mici, care folosesc diferite metodologii, dar care nu ne pot oferi dovezile clare și puternice de care avem nevoie cu privire la tratamentele care ajută la salvarea de vieţi.

Majoritatea opţiunilor terapeutice disponibile pentru gestionarea COVID-19 se bazează pe experienţele anterioare din tratarea SARS și MERS-CoV. Conform ghidurilor OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), pacienţii infectaţi vor primi îngrijiri suportive, inclusiv oxigenoterapia, terapia de reechilibrare hidroelectrolitică și antibiotice pentru tratarea infecţiilor bacteriene secundare. OMS recomandă, de asemenea, izolarea pacienţilor suspectaţi sau confirmaţi cu COVID-19. Principalele medicamente terapeutice care ar putea fi eficiente în gestionarea COVID-19 includ Remdesivir, Lopinavir/Ritonavir sau în combinaţie cu interferon-beta, plasmă convalescentă și anticorpi monoclonali (mAbs). Cu toate acestea, înainte de a utiliza aceste medicamente pentru pacienţii cu pneumonie COVID-19, trebuie efectuate studii clinice de eficacitate și siguranţă. Prin urmare, OMS și partenerii săi organizează un studiu multicentric, în care unele dintre aceste tratamente testate sunt comparate între ele, pentru a arăta care sunt tratamentele cele mai eficiente. Acest studiu mare, internaţional, denumit studiul SOLIDARITĂŢII (SOLIDARITY) este conceput pentru a genera date solide și de încredere. Multe ţări au confirmat deja că se vor alătura studiului SOLIDARITY - Spania, Elveţia, Franţa, Norvegia, Iran, Argentina, Bahrain, Canada, Africa de Sud și Thailanda.

Bibliografie
1. Ashour HM, Elkhatib WF, Rahman MM, Elshabrawy HA. Insights into the Recent 2019 Novel Coronavirus (SARS-CoV-2) in Light of Past Human Coronavirus Outbreaks. Pathogens. 2020 Mar 4;9(3) pii: E186
2. Baden LR, Rubin EJ. Covid-19 - The Search for Effective Therapy.N Engl J Med. 2020 Mar 18
3. Guan WJ, Ni ZY, Hu Y, Liang WH, Ou CQ, He JX, et al. Clinical characteristics of coronavirus disease 2019 in China. N Engl J Med. 2020 Feb. 28
4. Guo YR, Cao QD, Hong ZS, Tan YY, Chen SD, Jin HJ, Tan KS, Wang DY, Yan Y. The origin, transmission and clinical therapies on coronavirus disease 2019 (COVID-19) outbreak - an update on the status.Mil Med Res. 2020 Mar 13;7(1):11
5. https://www.who.int/dg/speeches/detail/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing-on-covid-19 - 18-march-2020 Accessed 19th of March 2020
6. Kui L, Fang YY, Deng Y, Liu W, Wang MF, Ma JP, et al. Clinical characteristics of novel coronavirus cases in tertiary hospitals in Hubei Province. Chin Med J. 2020
7. Sun P, Lu X, Xu C, Sun W, Pan B.Understanding of COVID-19 based on current evidence.J Med Virol. 2020 Feb 25
8. Wang W, Tang J, Wei F. Updated understanding of the outbreak of 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) in Wuhan, China. J Med Virol. 2020;92(4): 441–7
9. Wu Z, McGoogan JM. Characteristics of and Important Lessons From the Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) Outbreak in China: Summary of a Report of 72 314 Cases From the Chinese Center for Disease Control and Prevention. JAMA. 2020 Feb 24

Etichete: coronavirus, covid-19, ACE2, SARS-Cov-2, inactivat, dezinfectanți, transmitere, simptome, tratament

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC