Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Medicina nu se poate practica performant cu jumătăţi de măsură

Viața Medicală
Cristina GHIOCA vineri, 24 iulie 2020

Emoţii mari pentru viitorii studenţi la Medicină. Pe 25 și 26 iulie, Universităţile și Facultăţile de Medicină din România organizează examenul de admitere pentru anul universitar 2020-2021.

I-am invitat pe cei care au trecut deja prin focul evaluărilor – rectori, decani, medici rezidenţi și actuali studenţi – să ne povestească amintirile despre acea zi, și, în același timp, să le ofere un sfat celor care se pregătesc pentru admitere.

Pentru început, studenţii: „Cred că oricine se gândește la admitere are în minte emoţiile pe care le-a trăit atunci. În dimineaţa în care am dat examenul, eram destul de încrezătoare în mine, dar am avut cele mai mari emoţii când am dat lucrarea la corectat”, își amintește
Ioana Stanciu, proaspătă absolventă de an IV.

ioana stanciu

Pregătirea pentru examen a început-o cu doi ani înainte și a presupus, pe lângă aspectele teoretice, rezolvarea modelelor de grile, așa că, la momentul zero, era deja familiarizată cu formatul.

„Mi-a fost cel mai de ajutor faptul că îndrumătorii mi-au explicat tot ce aveam de făcut – atât în privinţa învăţării materiei, cât și faptul că trebuie să «îmbulinăm» un borderou – eu am exersat mult până am reușit să îl completez într-un timp suficient de scurt”, completează tânăra.

Pe cei care urmează să dea acum admiterea îi sfătuiește să încerce să se concentreze exclusiv asupra subiectelor pe care le au de rezolvat și să nu se lase distrași de nimic din jur.

Nopţi dedicate studiului

Pe viitorii studenţi, prof. dr. Viorel Scripcariu, rector la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, îi sfătuiește să aibă încredere în ei, să arate că au suficiente cunoștinţe, dar și o gândire logică.

Însă, înainte de toate, trebuie să gândească foarte bine dacă vor să urmeze acest drum, pentru că profesia de medic „este cea mai nobilă meserie din lume”, dar este extrem de grea și presupune, pe lângă satisfacţii, și nenumărate sacrificii. Apoi, pe lângă munca de zi cu zi, un medic trebuie să-și aloce timp pentru studiu.

„Noi, medicii, trebuie să învăţăm continuu, să ne punem la punct cu noile tehnici și descoperiri. Practic, procesul de învăţare nu se încheie după ce ţi-ai luat diploma de licenţă sau după ce ai luat examenul de rezidenţiat, ci durează toată viaţa”, subliniază rectorul UMF Iași.

prof. dr. Viorel-Scripcariu
Foto: UMF Iași

La liceul pe care l-a absolvit în Rădăuţi, profesorul Scripcariu a urmat cursurile unei clase cu un profil special de chimie. Făcea șapte-opt ore de chimie pe săptămână, câte trei-patru de fizică. I-a plăcut foarte mult matematica. Acesta a fost și motivul pentru care profesorul său de matematică a insistat să urmeze Politehnica.

Însă în clasa a X-a s-a decis să devină medic și tot atunci a început pregătirea pentru examenul de admitere. Pe vremea sa, la concursul de admitere se dădeau teze, nu teste grilă: o teză din Anatomia și fiziologia omului – manualul de clasa a XI-a, una din Chimia organică și una din Fizică.

„Stăteam nopţile și învăţam pentru admitere, lucru care s-a intensificat în clasa a XII-a, când m-am pregătit și pentru bacalaureat. La concursul de admitere am obţinut o poziţie foarte bună, concurenţa a fost foarte mare, am fost 9 sau 10 pe un loc. Am intrat cu o medie mare, am fost al zecelea pe listă”, își amintește rectorul UMF Iași.

Și în anul în care prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, a dat examenul de admitere, probele scrise erau redacţionale, nu grilă, iar examenul dura trei zile: în prima zi proba de biologie, apoi cea de fizică și, în final, proba de chimie.

Prof. dr. Anca Buzoianu

„Atât la chimie, cât și la fizică se dădeau probleme, a căror rezolvare era destul de dificilă. Mediile de intrare erau foarte mari, îmi amintesc că la medicină s-a intrat cu 9,34”, povestește rectorul UMF Cluj-Napoca.
Mărturisește că era destul de stresată în ziua examenului, dar că nu concepea să nu intre din prima încercare.

Astăzi, sentimentele de atunci o miră și își dă seama că la vârsta aceea avea nervii tari. Recunoaște că a fost mult mai emoţionată ca părinte, atunci când fiul cel mic a dat acest examen.

Trăsăturile medicului

În opinia sa, cei care se pregătesc să dea admitere trebuie să aibă în vedere că cele mai importante trăsături de caracter pentru un viitor medic sunt dorinţa de a-și ajuta semenii, dragostea pentru oameni, empatia și compasiunea.

„Dacă tinerii se gândesc să urmeze medicina doar pentru că îţi oferă confort financiar, poziţie socială sau importanţă în ierarhia profesională, e bine să își aleagă un alt drum.”

Potrivit medicului, munca pe care o vor desfășura nu le va aduce împlinirea visată dacă nu există în sufletul lor dorinţa de a ajuta și dragostea pentru oameni, iar eforturile foarte mari pe care le presupune Facultatea de Medicină, învăţarea continuă pe tot parcursul vieţii, sacrificiile familiale pe care va trebui să le facă li se vor părea o corvoadă greu de dus.

examen1

„Dacă însă simţiţi chemarea în sufletul vostru și vreţi să vă dedicaţi viaţa ajutându-i pe alţii, aţi făcut alegerea bună îndreptându-vă spre Medicină. Munca voastră vă va aduce bucurie, respect și recunoștinţă”, a conchis rectorul UMF Cluj-Napoca.

Asumarea responsabilă a unui statut

Prof. dr. Leonard Azamfirei, rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Știinţe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST) consideră că, înainte de a alege un astfel de drum, este necesară „în primul rând, o înţelegere clară a ceea ce înseamnă profesia medicală, deoarece ea cere nu doar profesionalism, dar și empatie, capacitate de rezistenţă la stres, disponibilitate la efort, chiar și la cel fizic uneori, nu doar intelectual”.

În opinia sa, înainte de a se înscrie la o facultate de medicină, absolvenţii de liceu ar trebui să aibă o interacţiune minimă cu mediul medical, pentru a vedea atmosfera din interior, și nu doar din filme.

„În SUA este recomandat, pentru înscrierea la o facultate de medicină, un stagiu de 20-30 de ore numit shadowing, de asistare/observaţie pe lângă un medic, fără implicare directă, a activităţii medicale din practica de zi cu zi”, a explicat rectorul UMFST.

Prof. dr. Leonard Azamfirei
 Foto Blog UMFST

 

Apoi urmează pregătirea pentru admitere, care diferă de la un centru universitar la altul și implicit are un grad diferit de dificultate. „A fi student la Medicină este un motiv de mândrie, dar și o asumare responsabilă a unui statut care trebuie păstrat și respectat toată viaţa”, a subliniat profesorul Azamfirei.

Și pe vremea sa, admiterea a constat în trei probe scrise, iar examenul era complex, nu doar prin concurenţa mare, specifică și atunci facultăţilor de medicină.

Își amintește cu reală plăcere de studenţii admiși, deveniţi colegii săi, pe care i-a cunoscut prima dată la începerea anului universitar: „tineri ambiţioși, inteligenţi, printre cei mai performanţi dintre absolvenţii acelei veri fierbinţi”. Ne-a povestit că după examenul de admitere a avut parte de cea mai frumoasă vacanţă din viaţa sa: „Mă credeam puţin doctor, eram curios, nerăbdător și foarte fericit”.

O amintire încă vie

Pentru conf. dr. Simona Mureșan, decanul Facultăţii de Medicină în Limba Engleză [înfiinţată în anul universitar 2019-2020 ] din cadrul UMFST, trecerea de la liceu spre universitate a fost plină de emoţii, de teamă în faţa necunoscutului, dublată de o muncă susţinută.

Cele trei zile de examene „care au exploatat atât capacitatea de memorare, cât și abilitatea de rezolvare de probleme și de corelare a noţiunilor teoretice”, au condus în final la o satisfacţie pe măsura efortului depus:

„Lacrimile de bucurie din momentul vizualizării numelui propriu pe lista viitorilor boboci mediciniști au rămas în sufletul meu, ca marcă pentru unul dintre marile succese care mi-au croit ulterior viaţa profesională și
personală”, subliniază conf. dr. Simona Mureșan.

conf. dr. Simona Muresan

Pe viitorii studenţi la Medicină îi avertizează că decizia de a participa la examenul de admitere nu este doar o formă de continuare a studiilor în domeniul universitar sau o încercare timidă de a testa o profesie bine plasată în societate:

„Decizia de a deveni medic este o dovadă de angajament pe un drum foarte lung, plin de provocări, dominat de examene și stagii de pregătire continuă. Luaţi această decizie cu mintea și sufletul și susţineţi calea aleasă cu efort maxim de pregătire!” În opinia sa, medicina nu se poate practica performant cu jumătăţi de măsură, ci doar cu implicare totală.

Medicul astăzi

Rolul medicilor în societate este important și respectat de mii de ani, susţine prof. dr. Anca Buzoianu. Într-un mediu social care evoluează rapid, în care roboţii și inteligenţa artificială înlocuiesc omul în multe domenii, medicul va avea întotdeauna rolul său de neînlocuit, chiar dacă se va folosi de beneficiile și progresele tehnologiei, consideră rectorul UMF Cluj-Napoca.

Schimbarea majoră de paradigmă la care asistăm este aceea că îngrijirea pacienţilor este astăzi o muncă de echipă, iar medicii trebuie să se pregătească să lucreze în echipe interprofesionale cu asistente medicale, kinetoterapeuţi, psihologi, tehnicieni medicali, farmaciști și alţi profesioniști din domeniul sănătăţii, toţi având ca obiectiv bunăstarea pacientului.

„Chiar dacă în aceste echipe medicul va rămâne lider, trebuie să gestioneze integrarea tuturor și să coordoneze în așa fel echipa încât pacienţii să aibă parte de cel mai bun act medical”, a conchis Anca Buzoianu.

examen2

Etichete: admitere UMF examen de admitere umf iasi UMF Tg Mures UMFCD UMF Cluj prof. dr. Viorel Scripcariu prof. dr. Anca Dana Buzoianu Prof. dr. Leonard Azamfirei conf. dr. Simona Mureșan test grila studenti medicina

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC