Chiar dacă în ultimii ani situaţia s-a îmbunătăţit, multe femei din România încă nu folosesc metode de contracepţie, iar accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă este în continuare o problemă.
Cunoașterea metodelor de contracepţie și accesibilitatea acestora sunt primele etape dintr-un lanţ de intervenţii care permit unei femei să stabilească momentul când va avea un copil.
România a înregistrat progrese semnificative în domeniul Sănătăţii în ultimele două decenii, însă continuă să rămână sub media Uniunii Europene în ceea ce privește implementarea unor măsuri privind speranţa de viaţă, mortalitatea infantilă, cheltuielile cu sănătatea sau accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, arată o analiză publicată anul trecut în revista The Lancet. Când vine vorba despre accesul la planificare familială și contracepţie, cele mai multe femei din România trebuie să scoată bani din buzunar pentru a-și procura produsele contraceptive. În acest context, autorii analizei amintesc că în ţara noastră se înregistrează printre cele mai ridicate rate de sarcini la adolescente din Europa, dar și cele mai ridicate rate de avorturi din spaţiul comunitar. „Deși în România avortul este legal, în realitate accesul la el este limitat. De exemplu, studii efectuate în 2019 și 2020 au arătat că doar puţin peste 25% din 158 de spitale publice au efectuat avorturi la cerere și doar 5% din 171 de spitale au efectuat avort medical”, punctează autorii lucrării.
Situaţia se poate îmbunătăţi
Ei au propus o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei din ţara noastră. În primul rând, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ar trebui să introducă contraceptivele pe lista produselor medicamentoase decontate integral pentru ca toate femeile să poată avea acces gratuit la ele. O astfel de măsură ar fi eficientă pentru distribuirea contraceptivelor la nivel naţional, ele putând fi astfel reintroduse în clinicile de planificare familială și de medicină de familie din toată ţara. O necesitate o constituie și procurarea și aprobarea contraceptivelor reversibile cu durată lungă de acţiune (de exemplu, steriletul) pentru utilizare pe scară largă, deoarece acestea sunt mai eficiente decât alte măsuri și pot fi considerate mai convenabile de mai multe femei.
O altă măsură extrem de importantă este constituirea unui circuit clar privind serviciile medicale pentru întreruperile de sarcină, dar și creșterea accesului la proceduri de avort medical sigure. Pentru acestea însă ar fi necesar sprijinul Ministerului Sănătăţii, al Comisiei de Obstetrică-Ginecologie din cadrul aceleași instituţii și al Societăţii Române de Obstetrică și Ginecologie. Totodată, ei recomandă și revizuirea ghidurilor naţionale privind avortul medical.
Într-o eră dominată de tehnologie, în care accesul la informaţii este facil, peste jumătate dintre femeile din România folosesc măsuri contraceptive. Am discutat despre acest subiect cu dr. Corina Bușe, medic primar Obstetrică-Ginecologie.
Care este atitudinea femeilor din România privind contracepţia?
În România, o proporţie semnificativă dintre femei nu folosesc metode de contracepţie, deși acest lucru le-ar simplifica viaţa. Educaţia sexuală are un rol foarte important în acest sens. Din lipsa informării, cunoașterii și utilizării metodelor de contracepţie, ţara noastră se plasează pe primul loc în Europa când vine vorba despre nașterile din grupul adolescentelor. Cu toate acestea, în ultimii ani, odată cu evoluţia societăţii și îmbunătăţirea accesului la informaţii și servicii de sănătate, contracepţia a devenit din ce în ce mai acceptată și utilizată în România. Este însă necesară o acţiune susţinută și constantă de educare a adolescentelor și a femeilor la vârstă reproductivă despre planificarea familială.
Dar gradul de cunoaștere a acestora?
Din cauza faptului că în România educaţia de planificare familială și sexuală nu ajunge la toate adolescentele și femeile de vârstă reproductivă, am întâlnit multe paciente care nu știau despre metoda contraceptivă prin sterilet, de exemplu. În ceea ce privește contracepţia de urgenţă, este cunoscută pilula de a doua zi, care este accesibilă la farmacii fără prescripţie medicală. Printre cele mai cunoscute metode de contracepţie în rândul pacientelor se numără: prezervativul, anticoncepţionalele orale, pilula de a doua zi și coitus interruptus, care este, de altfel, metoda cu eficienţa cea mai redusă.
Utilizare sub media europeană
Cum se situează România faţă de alte state în ceea ce privește contracepţia?
Potrivit datelor raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în 2019, rata utilizării contracepţiei moderne în România era de aproximativ 55,3%. Aceasta este o valoare mai mică decât media europeană de 73,2%. Mai mult, potrivit studiilor, cele mai utilizate metode contraceptive în România sunt contraceptivele orale (pilulele), urmate de sterilizarea chirurgicală feminină și utilizarea prezervativelor.
Din ce aţi observat, care este atitudinea tinerelor în ceea ce privește contracepţia?
Cu acces liber la internet și la informaţie, am observat că o parte dintre adolescente se informează și cunosc detalii despre contracepţie. Activitatea sexuală la tineri începe devreme, la 14–15 ani. De aceea este foarte important ca ei să fie corect informaţi, începând cu vârsta de 11–12 ani. În ultimul timp a crescut numărul tinerelor minore însărcinate, iar una dintre cauze este lipsa educaţiei de planificare familială. Nici ele și nici partenerii lor, majori sau minori, nu au știut să se protejeze, să folosească metode de contracepţie.
Studii realizate în ultimii ani vorbesc despre posibilitatea utilizării dispozitivelor intrauterine (DIU) ca metodă contraceptivă de urgenţă. „Dintre femeile care beneficiază de inserarea DIU în primele cinci zile după un contact sexual neprotejat sau a unei agresiuni sexuale, 99,7% nu rămân gravide. Contracepţia de urgenţă prin inserarea unui dispozitiv intrauterin este mai eficientă decât pilula de a doua zi pentru prevenirea apariţiei sarcinii după act sexual neprotejat”, a punctat dr. Corina Bușe.
Odată introdus, dispozitivul reduce motilitatea spermatozoizilor, prevenind fertilizarea (cuprul) și reduce receptivitatea endometrului pentru implantarea embrionului (cuprul și levonorgestrelul). „Firul de cupru sau hormonii prezenţi în sterilet modifică receptivitatea endometrului, împiedicând implantarea embrionului în uter, în cazul în care fertilizarea a avut loc înainte de inserarea DIU. Acţionând local, acesta oferă avantaje semnificative în comparaţie cu pilula de a doua zi, care poate determina dereglări hormonale”, a adăugat medicul.
După introducere, dispozitivul poate rămâne în uter pentru o perioadă lungă de timp, între 5 și 8 ani, devenind astfel o formă de contracepţie reversibilă pe termen lung, cu anumite menţiuni: „Dacă [persoana care l-a utilizat] e adolescentă, la patru săptămâni de la inserarea DIU în scop contraceptiv de urgenţă se extrage steriletul. Extragerea este recomandată adolescentelor și femeilor nulipare, care nu au născut. Ca metodă contraceptivă pe termen lung îl recomandăm femeilor care au născut deja sau care nu-și doresc copii”.
După un contact sexual neprotejat, femeile care vor să utilizeze steriletul ca metodă contraceptivă de urgenţă trebuie să se adreseze cât mai rapid medicului, într-un interval de până la maximum cinci zile (120 de ore de la contactul sexual).
Contraindicaţii și efecte secundare
Ca orice dispozitiv medical, steriletul are și o serie de contraindicaţii: existenţa unei sarcinii intrauterine, existenţa suspiciunii de sarcină, dacă femeia are o infecţie pelviană sau o infecţie activă cu transmitere sexuală, anomaliile uterine sau malformaţii care pot afecta inserarea și funcţionarea steriletului, cancerul de col uterin sau de corp uterin, existenţa antecedentelor de boală inflamatorie pelviană sau infecţii uterine recurente, alergia la materialele din care este fabricat steriletul.
Inserarea unui DIU poate fi asociată cu unele reacţii adverse, însă ele sunt rare. Câteva posibile efecte secundare ar fi: durere abdominală ușoară în timpul procedurii sau în zilele următoare – adesea, acest disconfort se remediază în mod natural; sângerare vaginală ușoară sau spotting după inserarea steriletului – simptomele sunt temporare și se estompează pe măsură ce corpul se adaptează la sterilet; modificări ale ciclului
menstrual după inserarea steriletului: sângerări mai abundente sau mai reduse în timpul menstruaţiei, prelungirea sau scurtarea ciclului menstrual – în general, acestea se stabilizează în primele luni după inserare; posibilitatea ca steriletul să fie expulzat din uter în primele luni după inserare. Așadar, dacă o femeie are senzaţia că steriletul s-a deplasat sau a fost expulzat, este recomandat să se prezinte de urgenţă la medic, a subliniat dr. Corina Bușe.
„Uneori, pilula contraceptivă poate face mai mult rău decât bine”
Când vine vorba despre utilizarea pilulelor contraceptive, multe femei nu întâmpină probleme, însă altele nu le tolerează foarte bine. Probleme pot apărea și în cazul utilizării anumitor dispozitive intrauterine cu eliberare de hormoni.
Rezultatele unui studiu amplu*, realizat în Danemarca pe un milion de femei, au arătat că pilula contraceptivă crește riscul unei femei de a fi diagnosticată cu depresie. „Printre femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, cele care luau pilule contraceptive combinate orale au fost diagnosticate cu depresie la o rată cu 70% mai mare decât cele care nu utilizau. Controlul fertilităţii numai cu progestative a creat rate și mai mari de depresie și de utilizare a antidepresivelor, iar formele orale ale medicamentului au dublat utilizarea antidepresivelor în rândul femeilor tinere. De asemenea, anumite dispozitive intrauterine cu eliberare de hormoni aproape au triplat numărul femeilor diagnosticate cu depresie, cât și pe cel al utilizării antidepresivelor în rândul participanţilor mai tineri la studiu”, mi-a explicat Mihaela Brăilescu, nutriţionist dietetician și coach de sănătate.
Ea a adăugat că, atunci când este folosită ca tratament pentru probleme hormonale care au cauză în stilul de viaţă sau în deficitul de nutrienţi, pilula contraceptivă „poate face mai mult rău decât bine”. „Sunt multe femei care pot metaboliza hormonii sintetici fără probleme, dar, în egală măsură, sunt multe femei care nu le tolerează deloc sau care observă o scădere notabilă a calităţii vieţii după ce încep să le folosească.”
Problemele hormonale pot fi reglate și din alimentaţie
În aceste situaţii, ca alternativă la utilizarea anticoncepţionalelor orale, Mihaela Brăilescu le recomandă femeilor să adopte un stil de viaţă sănătos și o alimentaţie densă nutritiv, antiinflamatorie și bogată în antioxidanţi.
Soluţii există și pentru persoanele care utilizează anticoncepţionalele ca măsură contraceptivă: „Dacă nu este absolut necesară folosirea acestor medicamente (și sunt multe situaţii când pot fi evitate), atunci ceea ce pot face femeile (...) este să înveţe din timp o metodă de urmărire a fertilităţii, care să le permită să facă contracepţie naturală ori să folosească mijloace de tip barieră. Metoda simptotermală, sau FAM (Fertility Awareness Method), poate fi folosită și în scop contraceptiv. Alte metode contraceptive non-hormonale pe care le au la dispoziţie sunt dispozitivul intrauterin de cupru, diafragmele și prezervativele”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
