Dezvoltarea inteligenţei artificiale reprezintă o schimbare oarecum așteptată în evoluţia tehnicii și a omenirii. În medicină, ca și în alte domenii, ea poate juca un rol crucial.
Citim cu toţii despre inteligenţa artificială (IA) și ne punem mari speranţe în ea. Se pare că aceasta va fi o nouă revoluţie în evoluţia omenirii, la fel cum a fost revoluţia industrială care-a marcat dezvoltarea recentă a lumii. Încă de la început trebuie înţeles că, deocamdată, IA nu creează informaţii valide. Ea doar prelucrează informaţiile la care are acces, din care selectează doar ceea ce se potrivește cu subiectul investigat.
Dacă ceri unui program de IA să-ţi facă o prezentare pe un subiect pe care nu-l stăpânește, există posibilitatea să nu te ajute pentru că nu are informaţii suficiente și pertinente despre acesta, ci să inventeze o lucrare pe acel subiect. Pentru a evita aceste false rezultate se încearcă utilizarea a două bucle diferite de „auto-play”, prin care programul să înveţe să-și corecteze greșelile. Rămâne de văzut cât va putea să înveţe din propriile greșeli și în cât timp.
IA are o formidabilă putere de stocare și de utilizare a informaţiilor. De aceea poate memora mult mai multă informaţie decât orice om și o poate răsfoi mult mai rapid decât acesta. Probabil că, în viitor, unele profesii ar putea dispărea, activitatea lor putând fi preluată de IA. Deocamdată, în medicină niciun computer cu IA nu poate oferi consultaţii medicale valide, eficiente, fără un medic. Aceasta pentru că, în prezent, IA inventariază tot ceea ce se știe despre un subiect și oferă aceste informaţii utilizatorului, însă nu are simţ critic. Este nevoie de un medic care să valideze informaţiile prezentate.
Așadar, deocamdată, rolul IA în medicină este acela de a ajuta medicul în inventarierea și prelucrarea informaţiei medicale. IA poate fi învăţată să citească radiografiile, investigaţiile CT sau RMN și să ajute la diagnosticarea și tratarea unor boli. Contribuţiile
diagnostice notabile privesc în special oncologia. De exemplu, face posibilă identificarea cancerelor pulmonare, a melanoamelor din fotografii sau chiar a cancerelor de sân, prin înjumătăţirea timpului necesar citirii mamografiilor. Sunt și alte aplicaţii: pentru diagnosticarea anomaliilor pulmonare pe radiografii, a retinopatiei diabetice pe baza analizei fundului de ochi sau chiar pentru tratamentul standardizat al accidentelor vasculare cerebrale.
IA este, de asemenea, capabilă să analizeze informaţiile genomice și alte date medicale pentru a prezice riscul de recidivă a tumorilor. Poate ajuta și în eficientizarea unui tratament, de exemplu, pentru cancerul de prostată. În acest sens, inteligenţa artificială poate să prezică riscurile de deces – și, prin urmare, utilitatea unui tratament – luând în considerare mai mulţi parametri ai pacientului.
IA poate fi utilă și pacienţilor care au nevoie de supraveghere medicală sau ajutor în desfășurarea activităţilor zilnice. De asemenea, poate prelua funcţia de navigator al pacientului prin sistemul medical. În viitor, există speranţe ca IA să fie cuplată cu robotizarea pentru a putea efectua cele mai simple intervenţii chirurgicale.
În domeniul cercetării, locul IA este de asemenea important. Face posibilă anticiparea eficacităţii unei molecule, chiar înainte de testele de laborator, contribuind la o mai bună evaluare a potenţialului acesteia de către companii și, implicit, la un acces mai rapid la noi tratamente. În Franţa se așteaptă ca aceasta să ofere consultaţii de telemedicină, ajutând astfel la promovarea accesului la îngrijiri medicale în zonele fără medici.
Un experiment interesant bazat pe IA are loc în Marea Britanie și Ţara Galilor. În cadrul unui studiu menit să contribuie la îmbunătăţirea diagnosticării insuficienţei cardiace, medicii de familie au primit un instrument care să-i ajute în diagnosticarea acestei afecţiuni. În esenţă, proiectul combină un algoritm nou de inteligenţă artificială cu un stetoscop „inteligent” disponibil în comerţ. Proiectul este primul de acest fel și va evalua dacă stetoscopul inteligent poate îmbunătăţi diagnosticarea insuficienţei cardiace, reducând astfel costurile pentru sistemul naţional public de sănătate din Marea Britanie.
La final, vreau să ofer o speranţă medicilor „obosiţi” ca mine: un alt deziderat al IA este să pună capăt sau cel puţin să reducă burnoutul medicilor. Putem cel puţin să sperăm și să visăm frumos?
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe