Iar în viitor, potrivit specialiștilor, rolul acesteia în medicină va crește și mai mult.  

Testarea genetică, radioterapia, neurologia, fiziologia și fiziopatologia umană sau managementul sanitar sunt câteva dintre ariile în care inteligența artificială (IA) este deja folosită de profesioniștii din sănătate. În acest context, la ediția din 2025 a Zilelor Enayati Medical City, profesioniști din aceste domenii au prezentat câteva dintre beneficiile utilizării IA în practica zilnică. „Inteligența artificială trebuie folosită și integrată în laboratorul de analize medicale, în general, și în cel de biologie moleculară și genetică, în special, dar trebuie folosită cu cap”, a declarat biol. princ. dr. Ecaterina Tătaru pentru „Viața Medicală”. 

Ea a arătat că IA este un instrument foarte valoros, care ajută, de exemplu, la reducerea timpului de efectuare a unor acțiuni sau la analizarea datelor, dar care necesită o verificare permanentă a parametrilor de calitate: „Dacă folosim un soft, dacă interpretăm date în cazul tehnologiei NGS (Next Generation Sequencing), tot timpul trebuie verificați toți parametrii de calificate. Toate variantele identificate, mutațiile trebuie verificate și certificate, confirmate pentru a evita rezultatele fals-pozitive sau fals-negative”. Această verificare trebuie făcută de specialist, în baza experienței sale, a punctat Ecaterina Tătaru. Ea a subliniat că inteligența artificială este un instrument ajutător, cu care specialiștii trebuie să colaboreze: „Ne folosim de IA ca de un instrument. Nici nu ne speriem de ea. Nici nu fugim de ea, dar nici nu o lăsăm să preia toate muncă în laborator. Colaborăm cu ea”. 

Transformarea radicală a sistemului sanitar
 

Fie că este vorba despre diagnostic, screening sau supraveghere, dezvoltarea de noi tratamente sau personalizarea acestora, IA revoluționează sistemul sanitar, este de părere dr. Răzvan George Curcă, medic specialist Radioterapie. În domeniul său, IA contribuie în primul rând la îmbunătățirea și la fuziunea imaginilor obținute în cadrul investigațiilor. 

„Prin inteligența artificială putem modifica imagistica, astfel încât să avem o suprapunere mult mai bună a studiilor imagistice luate la timpi diferiți. În mod normal, o astfel de problemă o rezolvam făcând ceea ce noi numim PET-CT în poziție de tratament. Este însă un proces foarte laborios, necesită foarte multe componente și foarte mulți oameni care să se sincronizeze, ceea ce poate fi dificil”, a explicat specialistul. 

Alte arii în care se dovedește utilă sunt asigurarea calității actului medical, precum și planificarea tratamentului. „S-au comparat planuri [de tratament] făcute de tehnicieni medicali și de IA și s-a arătat că preferința este aproximativ 50-50. Adică, în momentul de față, inteligența artificială, în funcție de cum este calibrată, poate să creeze planuri de tratament aproape la fel de bune ca un fizician medical.” Când vine vorba despre calitate, inteligența artificială detectează automat erorile, verifică planurile de tratament, îmbunătățind astfel siguranța pacientului. 

Provocări și limitări

Pe de altă parte însă, utilizarea sa presupune și o serie de provocări și limitări legate, între altele, de cantitatea și calitatea datelor: „Odată ce a învățat, inteligența artificială nu uită niciodată și dacă nu îi sunt furnizate date de calitate, învață prost și apoi e foarte greu de dezvățat”, a punctat doctorul Curcă. Există, de asemenea, probleme tehnice și de reglementare. În acest sens sunt aduse în discuție întrebări precum cine este responsabil pentru planul de tratament elaborat de IA? „Personal, consider că medicul curant este cel responsabil. Pentru că nu apeși un buton, apare planul de tratament și gata. Acesta trebuie verificat mai presus decât orice.”

În ceea ce privește viitorul inteligenței artificiale în Radioterapie, medicul consideră că, pe măsură ce tehnologiile IA vor evolua, integrarea lor în acest domeniu va deveni tot mai profundă. Scopul final va fi acela de a îmbunătăți rezultatele și calitatea vieții pacienților prin tratamente mai eficiente și personalizate.  

O poartă nouă pentru educație și cercetare

Atunci când vine vorba despre științele fundamentale medicale, IA reprezintă o nouă poartă deschisă, spune prof. dr. Adriana Bulboacă. Potrivit ei, aceasta are un rol fundamental în înțelegerea fiziologiei umane. 

Cercetarea fiziologică poate să analizeze volume uriașe de date biologice cu ajutorul IA. Totodată, se pot identifica tipare și se pot simula procese fiziologice, iar astfel educarea studenților devine mult mai facilă. În domeniu există deja instrumente de IA care creează modele fiziologice ale pacienților pentru a simula progresia bolilor și pentru a testa tratamente înainte de aplicare. „Ne antrenează, practic, să facem un diagnostic mai rapid, pe diferite modele care au fost luate pe grupuri populaționale foarte largi.” Pe de altă parte, utilizând IA, se pot detecta relații complexe între parametrii fiziologici, precum: variabilitatea ritmului cardiac, saturația oxigenului și activitatea metabolică. Alte aspecte țin de modelarea predictivă și de integrarea multiomică. 

„Modelele bazate pe IA pot simula funcțiile organelor, pot simula circulația sângelui, activitatea neuronală, astfel că studenții pot să înțeleagă mai bine dinamica sistemelor cardiovascular, respirator sau nervos. (...) IA realizează și o integrare multiomică: combină date de genomică, protoeomică, metabolomică și transcriptomică, astfel încât mecanismele fiziologice și căile bolilor pot fi vizualizate mai ușor”, a explicat prof. dr. Adriana Bulboacă. Potrivit acesteia, în Neurologie s-au făcut simulări ale circuitelor neuronale bazate pe IA, care ajută la o mai bună înțelegere a sinapselor interneuronale și funcția lor. Totodată, ele ajută la înțelegerea felului în care acestea sunt perturbate în boli precum epilepsia sau boala Alzheimer. 

În același timp, potrivit medicului citat, sistemele de inteligență artificială pot detecta fibrilația atrială și pot prezice un risc de accident vascular ischemic înainte de apariția simptomelor neurologice, îmbunătățind prevenția. 

O altă arie de utilitate este medicina de precizie. „Ajustând datele genetice și fiziologice, putem ajusta reacțiile adverse la diferite tratamente. Descoperirea de medicamente poate fi asistată de IA. Ea accelerează, practic, apariția produselor noi, pentru că permite simularea efectelor acestora pe căile biologice și sisteme fiziologice normale”, a arătat prof. dr. Adriana Bulboacă. 

În ceea ce privește viitorul, aceasta crede că vor apărea laboratoare complet automatizate pentru diagnostice mai rapide și mai precise. De asemenea, IA va avea un rol în medicina regenerativă, în prezicerea căilor de diferențiere a celulelor stem pentru ingineria tisulară și regenerarea organelor.