Anual, în timpul posturilor religioase, deși renunță la carne, lactate și ouă, mulți oameni iau în greutate, aceasta deși, în teorie, alimentația de tip vegetal este asociată cu beneficii metabolice și chiar cu scădere în greutate. În practică însă, lucrurile nu stau mereu așa, în principal din cauza modului în care postul este aplicat, mai precis, a alimentelor pe care cei care țin post aleg să le consume.

Una dintre cele mai frecvente greșeli este transformarea postului într-o dietă bazată aproape exclusiv pe carbohidrați rafinați. Astfel, carbohidrații din orez alb, pâinea alba, produsele de patiserie și dulciurile determina creșteri rapide ale glicemiei, urmate de scăderi bruște care stimulează foamea și pofta de mâncare. În aceste condiții, un astfel de post poate fi metabolic mai puțin sănătos decât o alimentație omnivoră echilibrata, care include proteine de calitate și grăsimi sănătoase, explică Cori Grămescu, tehnician nutriționist și Nutrition Coach:  „În viața de zi cu zi postul este adesea reinterpretat. Mesele ajung să fie construite în jurul unor alimente precum: orez alb, cartofi în cantități mari, produse de patiserie, pâine albă, pateuri vegetale procesate; dulciuri «de post». Acest tip de alimentație are o densitate calorică mare și o valoare nutrițională relativ scăzută. Rezultatul: consumăm mai multe calorii decât credem, iar organismul tinde să depoziteze excesul sub formă de grăsime”. 

Cum slăbim în post

Ea a arătat că beneficiile metabolice ale dietelor de post descrise în literatura științifică provin, de regulă, din modele alimentare bazate pe leguminoase (linte, năut, fasole), legume și verdețuri,  fructe, cereale integrale, fructe de mare sau surse de grăsimi sănătoase: „Principiile pentru slăbit în post ar trebui să includă: baza mesei - leguminoase precum fasole, linte, năut, mazăre – nu orez alb sau cartofi; cereale integrale - ovăz, hrișcă, quinoa, orez brun, nu pâine albă; legume din abundenta, crude sau gătite simplu; surse de grăsimi sănătoase - nuci, semințe, avocado, desigur, în cantități moderate”.

În acest sens, structura farfuriei trebuie să fie alcătuită astfel: ½ farfurie legume crude și/sau gătite, ca sursă principală de apă, vitamine, minerale și fibre; ¼ farfurie  leguminoase/proteine vegetale (fasole, linte, năut, mazăre, tofu, tempeh); ¼ farfurie: cereale integrale (ovăz, hrișcă, quinoa, orez brun, paste integrale); adaos: grăsimi sănătoase (1–2 linguri nuci/semințe, ½ avocado, 1 lingură ulei de măsline.

La polul opus, următoare alimente de post trebuie evitate: covrigi, plăcinte, prăjituri vegane comerciale; pâinea albă consumată excesiv, mai ales cu zacuscă din comerț; orezul alb ca bază a mesei în locul leguminoaselor; pateurile de soia ultra-procesate; snack-uri precum chipsuri, biscuiți, napolitane de post; băuturi carbogazoase și sucuri industriale.