Ai peste 50 de ani? S-ar putea ca gogoșile, cozonacul sau chiar pâine să-ți dăuneze sănătății. Un studiu israelian desfășurat de compania Lumen și citat de Jerusalem Post a analizat comportamentul alimentar a 2.700 de participanți, descoperind că abilitatea organismului de a metaboliza carbohidrați scade semnificativ după vârsta de 50 de ani.

Dulciurile consumate în perioada sărbătorilor de iarnă i-au pus la grea încercare pe oamenii de pretutindeni. Dar persoanele de peste 50 de ani par să aibă un risc mai mare pentru sănătate, arată un studiu realizat de Lumen, o companie israeliană axată pe sănătatea metabolică. Cercetătorii au analizat datele a 2.700 de participanți din Israel și din alte state ale lumii, descoperind că abilitatea organismului de a metaboliza carbohidrații se diminuează simțitor după vârsta de 50 de ani.

O gogoașă de dimensiuni medii care cam 300-400 de calorii și circa 40-50 de grame de carbohidrați, care constituie în jur de 20-30% din cantitatea zilnică recomandată pentru un adult.

Dacă, pentru persoanele su b 50 de ani, activitatea metabolică după consumul de carbohidrați accelerează cu 20-30%, în cazul celor peste această vârstă intensificarea metabolismului este de doar 10%. Acest lucru îngreunează procesarea carbohidraților și crește probabilitatea stocării acestora sub formă de grăsime.

Digestia carbohidraților depinde de greutate

Activitatea metabolică depinde și de greutatea fiecărui individ în parte. La cei cu greutate în limite normale, digestia carbohidraților este mai eficientă, metabolismul accelerând cu 30%. În schimb, în cazul, celor cu suprapondere sau obezitate, respectiv cu indice de masă corporală peste 25, activitatea metabolică crește doar cu 5% după consumul de carbohidrați, rezultând un timp mai îndelungat de procesare a glucidelor și o înmagazinare importantă de grăsimi.

Ce este flexibilitatea metabolică?

Flexibilitatea metabolică se referă la capacitatea organismului de a produce energie având ca sursă fie carbohidrații, fie grăsimile, în funcție de nevoi. Persoanele cu o flexibilitate metabolică bună reușesc să convertească rapid carbohidrații în energie. Dimpotrivă, cei cu o flexibilitate metabolică redusă sunt predispuși la înmagazinarea carbohidraților sub formă de grăsimi, ceea ce poate duce la un management defectuos al greutății și la o permanentă senzație de oboseală. Factori precum dieta, activitatea fizică și vârsta joacă un rol important în determinarea flexibilității metabolice.

Compania Lumen a ajuns la aceste concluzii folosind un dispozitiv de analiză a respirației, pentru a măsura flexibilitatea metabolică și a descoperi dacă organismul respectiv folosește energie din grăsimi, din carbohidrați sau din ambele surse.

Dr. Merav Mor, cercetători în fiziologie la Lumen, subliniază importanța flexibilității metabolice: „Persoanele cu o flexibilitate metabolică ridicată pot procesa carbohidrații eficient, folosindu-i ca sursă de energie și evitând acumularea de grăsimi. De cealaltă parte sunt cei cu flexibilitate metabolică redusă, care trebuie să facă față acumulării de grăsimi și creștere în greutate, odată cu scăderea energiei”.

Cum se poate îmbunătăți metabolismul

Vestea bună este că flexibilitatea metabolică nu este un proces imuabil. Dr. Mor le sugerează celor cu flexibilitate metabolică redusă să facă schimbări în stilul lor de viață, respectiv să-și schimbe dieta, să facă mișcare, să doarmă suficient și să încerce să reducă nivelul de stres. Toate aceste schimbări pot îmbunătăți capacitatea organismului de a procesa alimentele bogate în carbohidrați. Ceea ce înseamnă că, ocazional, fiecare dintre noi se poate bucura de alimente bogate în carbohidrați fără ca acestea să aibă un impact negativ semnificativ asupra greutății și sănătății.